Interpreta și compozitoarea de muzică populară, Doina Sulac, fiica lui Nicolae Sulac, a împărtășit acum o zi că deja este mamă de copil major. Nicoleta Sulac, fiica acesteia din prima căsătorie, a împlinit 18 ani.

„Fiica mea Nicoleta Sulac, a împlinit vârsta majoratului, mama te iubește foarte mult si îti urează succese mari pe tărâmul muzicii, ești mândria mea!!! Ești totul pentru mine. La mulți ani!!!”, a scris Doina Sulac.

Anterior, Doina Sulac a dezvăluit în presă că rămăsese însărcinată la 17 ani. „A fost un stres pentru că nu era timpul atunci. Nu eram pregătită. Am trecut ușor pentru că mămica mea m-a ajutat mult. M-a susținut și mi-am continuat studiile. Prima persoană care a aflat vestea a fost tatăl Nicoletei, apoi mama. A fost complicat să-mi anunț sarcina. Eu am fost un caz fericit. Am avut susținerea părinților mei care m-au ajutat la creșterea fetei. A fost o dragoste copilăroasă, dar puternică, și din această iubire s-a născut Nicoleta. Nu îmi pare rău”.

Tot atunci a recunoscut că nu are o relație strânsă cu tatăl său biologic. „Nu o sună, însă Nicoleta a depășit această etapă și nu are probleme la acest capitol. Pentru ea e important ca mama să fie sănătoasă și fericită. Tată este cel care își crește copilul”.

Întrebată dacă nu îi este teamă că Nicoleta, în vârstă de 16 ani, ar putea avea aceeași soartă, interpreta răspunsese în felul următor: „Nicoleta este un copil adus pe lume în adolescență. Ea nu este genul de fată care să iasă cu băieții, este un pic mai copilăroasă. Am discutat cu ea și cred că este o fată înțeleaptă și deșteaptă. Mi-a zis că se va mărita la 30 de ani”.

Toamna trecută, Doina Sulac s-a căsătorit cu Isidor Tănase, iar la finele lunii martie curent a născut un băiețel.

#copil #Doina Sulac #majorat

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.