Aproximativ 5.000 de manifestanți protestează în Grecia de câteva zile împotriva vaccinării obligatorii a îngrijitorilor din căminele pentru bătrâni. Presa internațională scrie că cele mai mari proteste au avut loc în Atena. Spre exemplu, miercuri, 21 iulie curent, au participat circa 1.500 de manifestanți. Ei s-au strâns chiar în ajunul votului asupra unui decret pentru obligarea la vaccinare a personalului din căminele pentru bătrân, dar și a îngrijitorilor la domiciliu.

În loc de pancarde, mulți dintre ei țineau în mâini cruci ortodoxe, dar și steaguri elene. Scandările principale erau ‘Nu vaccinării obligatorii’ şi ‘Libertate.

ΕΠΕΙΣΌΔΙΑ ΣΤΗΝ ΑΘΉΝΑ ΣΤΗΝ ΠΟΡΕΊΑ ΚΑΤΆ ΤΟΥ ΥΠΟΧΡΕΩΤΙΚΟΥ ΕΜΒΟΛΙΑΣΜΟΎ pic.twitter.com/ozyBIjTPXF

— Despina (@Despina54851711) July 21, 2021

Pentru a dispersa mulțimea violentă, jandarmii au folosit tunuri de apă, dar și gaze lacrimogene.

Anunțul controversatei legi a fost realizat săptămâna trecută de premierul Greciei. Îngrijitorii vor fi nevoiți să se vaccineze până la data de 1 septembrie, iar personalul din cămine până la data de 16 august. 99% dintre persoanele intubate la secțiile ATI din Grecia sunt nevaccinate.

Grecia se apropie de un nivel de vaccinare al populației de 50%. Peste 4,6 milioane de greci, din totalul de 10,7, au fost vaccinați. Totuși, din cauza răspândirii tulpinii Delta, numărul de cazuri zilnice a crescut la 3000.

Biserica Ortodoxă îndeamnă cetățenii să se vaccineze

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia a redactat o circulară cu 12 întrebări şi răspunsuri pe tema vaccinării împotriva COVID-19. Documentul va fi citit credincioşilor în bisericile din toată ţara. Scrisoarea de patru pagini, publicată de ziarul grec Kathimerini marţi seara, nu conţine doar răspunsuri la întrebări medicale precum efectul vaccinării împotriva variantei Delta a coronavirusului, ci abordează, de asemenea, teoriile conspiraţiei privind pandemia de coronavirus.

„Vaccinurile împotriva coronavirusului nu conţin microcipuri. Acestea sunt teorii nerealiste bazate pe campanii de dezinformare, care circulă pe internet”, din documentul Bisericii Ortodoxe din Grecia.

Scrisoarea clarifică, de asemenea, o teorie a conspiraţiei populară în Grecia potrivit căreia vaccinurile conţin celule de la embrioni. „Nu vaccin nu conține așa ceva”, mai informează Sinodul Bisericii Ortodoxe elene.

#biserica #COVID-19 #Grecia #vaccin

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.