31 mai 2023, în ajunul Summitului Comunității Politice Europene (CPE), a fost lansată misiunea civilă de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) de către Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. „Această misiune civilă va fi a 12-a din toată lumea, dar va fi una importantă, pentru că aici trebuie să facem față unor provocări”, a declarat oficialul european în debutul evenimentului (transmis în direct de RLIVE).

„Republica Moldova este direct afectată de invazia rusă în Ucraina. Adițional, Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin interpuși și media de propagandă. Republica Moldova nu este singură. Este un partener strategic, este un viitor membru UE. Această misiunea va fi a 12-a din toată lumea. Îl avem aici și pe șeful misiunii (Cosmin Dinescu). Va fi complicată și una importantă, pentru că aici trebuie să facem față unor provocări”, a declarat Borell.

Potrivit acestuia, misiunea se va baza pe trei piloni. În primul rând pe managementul crizelor în securitate, „pentru a vă pregăti mai bine pentru crizele viitoare”. „Am fost impresionați de solidaritatea oferită de Republica Moldova pentru refugiații ucraineni, de profesionalismul și gestionarea crizei. Felicitări pentru ministerele de resort”.

Al doilea pilon vizează securitatea cibernetică, războiul hibrid sau manipularea prin mass-media. „Vom dezvolta strategii, vom stabili capacitățile pentru a le putea răspunde acestora”. Și nu în ultimul rând, potrivit lui Borell, misiunea are scopul de a fortifica reziliența Republicii Moldova, al treilea pilon.

„Luna trecută, am stabilit un nou regim de sancțiuni și ieri am sancționat primul grup de indivizi: moldoveni și ruși, oameni de afaceri, care au lăsat goluri uriașe în bugetul Republicii Moldova”, a amintit oficialul european.

În această ordine de idei, a luat cuvânt ministrul de Externe, Nicu Popescu, care a reiterat despre acțiunile neprietenoase ale Rusiei față de Republica Moldova timp de 30 de ani. „Am constat că aceste politici au eșuat, pentru că țara noastră, societatea noastră, vrea să trăiască în libertate, democrație și vrea spre aderare la UE. Această cale presupune reforme în mai multe domenii, inclusiv în fortificarea apărării securității. Aici știm cu siguranță că nu suntem singuri, că beneficiem de sprijinul UE”.

Ministra de Interne, Ana Revenco, a continuat cu mulțumiri, explicând că vede misiunea ca o „oportunitate strategică de a transfera lecțiile deja învățate în crizele suprapuse”. „Acest dialog este relevant pentru cadrul strategic al UE care urmează a fi reînoit în 2024. Una din lecțiile învățate sunt că în crizele generate trebuie să gândim dincolo de tradițional”.

#misiune #Republica Moldova #securitate #UE

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a anunțat duminică, 27 septembrie, demisia din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Decizia deschide calea pentru alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie organizate în termen de cel mult trei luni.

Demisia vine în plină campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Vučić a declarat anterior că intenționează să participe la scrutin în calitate de candidat al Partidului Progresist Sârb (SNS) pentru funcția de prim-ministru, dacă formațiunea va putea forma următorul guvern.

Constituția Serbiei nu îi permite lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial. După demisie, atribuțiile șefului statului urmează să fie preluate interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, până la alegerea unui nou președinte.

Vučić anunțase încă din iunie că intenționează să renunțe la funcția de președinte. La începutul acestei luni, el a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie.

Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat pentru postul public RTS că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El le-a cerut susținătorilor să se concentreze asupra alegerilor din 25 octombrie, despre care a spus că vor determina direcția pe care o va urma Serbia.

Astfel, Serbia urmează să organizeze două scrutine într-un interval scurt: alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și, ulterior, alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit relatărilor BBC, noul președinte ar urma să fie ales cel târziu până la sfârșitul anului.