Președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, anunță un pachet de asistență pentru Republica Moldova în mărime de 1,6 miliarde de euro. Anunțul a fost făcut astăzi într-o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu, transmite IPN.

„Noi vrem să vă susținem pe dumneavoastră să abordați impactul războiului din vecinătate și vrem să vă aducem pe voi mai aproape de UE”, a declarat oficialul european.

Inițiativele pentru care este destinată asistența vizează tarifele pentru roaming dintre Moldova și UE. Oficialul a spus că astăzi operatorul Telecom a semnat un acord care va facilita roamingul începând de anul viitor. De asemenea, UE va oferi sprijin economic adițional care va duce la investiții directe în economia Republicii Moldova. O altă parte a pachetului de sprijin este pentru criza energetică. 100 de milioane de euro sunt pentru acoperirea necesităților imediate ale familiilor vulnerabile, pentru a asigura reziliența clădirilor din punct de vedere energetic și pregătirea pentru iarna viitoare.

Ursula von der Leyen spune că este satisfăcută să cunoască că Moldova participă în mecanismul UE de procurare a gazului. Crede că asta va ajuta și la securitatea asigurării cu gaze a Moldovei. UE va finanța proiecte pentru a ajuta integrarea Republicii Moldova pe piața europeană de energie.

De asemenea, UE vrea să sporească finanțarea pentru a majora reziliența Moldovei împotriva amenințărilor hibride ale Rusiei și va oferi consultanță strategică în acest sens. Totodată, UE va majora majoreze numărul angajaților delegația UE la Chișinău pentru a susține realizarea reformelor.

Ursula von der Leyen a adăugat că, în contextul Summitului Comunității Politice Europene, Moldova este în inima Europei, Moldova este Europa. Azi și mâine întreaga Europa este Moldova.

#pachet de asistență #Republica Moldova #Ursula von der Leyen

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.