Viitoarea misiune din octombrie a capsulei spaţiale chineze Shenzhou-13, care va transporta un grup de astronauţi pentru a continua lucrările de definitivare a staţiei spaţiale chineze Tiangong (”Palatul celest”), va include şi o femeie. Potrivit unor medii private chineze, Shenzou-13 va fi lansată la 3 octombrie.

Surse ale guvernului chinez au declarat pentru EFE că încă nu s-a decis data de lansare, deşi au confirmat ca va avea loc în octombrie. Portalul chinez de informaţii ştiinţifice Quwei Tansuo, citat de diferite mass-media, notează că din echipaj va face parte şi o femeie, astronauta Wang Yaping, care a mai participat la misiunea spaţială Shenzhou-10 din 2013.

Wang este a doua femeie chineză care pleacă în spaţiu, după ce Liu Yang a fost prima care a călătorit în 2012. Potrivit lui Huang Weifen, responsabil al misiunilor cu echipaj uman, membrii viitorului echipaj spre staţia spaţială vor avea trei obiective principale.

Concret, ei vor verifica sustenabilitatea şederilor prelungite în spaţiu, efectuarea de ieşiri în spaţiu pentru a testa rezistenţa combinezoanelor, braţele robotice şi însăşi staţiunea, precum şi realizarea de experimente ştiinţifice pe orbită. Echipajul care va călători la bordul Shenzou-13 va petrece şase luni în spaţiu, dublu ca timp faţă de precedentul echipaj.

Săptămâna trecută, capsula Shenzhou-12 a revenit pe Terra cu trei astronauţi chinezi la bord, Nie Haisheng, Liu Boming şi Tang Hongbo, care au petrecut 90 de zile pe staţia spaţială. Se estimează ca Staţia spaţială Tiangong, proiectată pentru o durată de viaţă de 10 ani, să intre în funcţiune anul viitor, pentru a orbita Pământul la o înălţime de între 340 şi 450 de kilometri.

#china #spatiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.