Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Franța interzice rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Macron: „Creierul copiilor noștri nu este de vânzare”

27 Ian. 2026, 23:06
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
27 Ian. 2026, 23:06 // În Lume //  Ana Panaguța

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că guvernul său va accelera procesul legal pentru a interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Astfel, Adunarea Națională a Franței a aprobat luni, cu o majoritate covârșitoare, amendamentul care stipulează că „accesul la un serviciu social online furnizat de o platformă online este interzis minorilor sub 15 ani”, scrie adevărul.ro.

„Creierul copiilor și adolescenților noștri nu este de vânzare”, a declarat Macron într-un videoclip difuzat de BFMTV. „Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nici nu pot fi manipulate, nici prin intermediul platformelor americane, nici prin algoritmi chinezi”.

El a subliniat că interdicția va merge mână în mână cu alte măsuri.

„Interzicem rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și vom interzice telefoanele mobile în liceele noastre. Cred că aceasta este o regulă clară – clară pentru adolescenții noștri, clară pentru familii, clară pentru profesori”.

Inițiativa legislativă și verificarea vârstei

Măsura a fost inițiată de parlamentara Laure Miller, din partidul Renașterii al lui Macron. Într-un interviu acordat televiziunii asociate parlamentului francez, Miller a explicat necesitatea legislației.

„În prezent, nu există nicio verificare a vârstei. Puteți introduce orice dată de naștere și puteți accesa platforma. Ceea ce vrem să impunem platformelor, prin aplicarea strictă a Legii europene privind serviciile digitale (DSA), este verificarea vârstei reale atunci când accesați o rețea socială. Asta schimbă totul, deoarece utilizatorii vor trebui să dovedească dacă au peste sau sub 15 ani”.

Ea a recunoscut că vor exista întotdeauna modalități de a ocoli restricțiile.

„Cel puțin, Franța trebuie să pună piciorul în prag când vine vorba de protejarea minorilor online”.

Context internațional

Franța urmează exemplul Australiei, care în decembrie 2025 a interzis persoanelor sub 16 ani să dețină conturi pe platforme precum Instagram, TikTok sau Facebook. În urma acestei măsuri, peste 4,7 milioane de conturi considerate a fi deținute de persoane sub 16 ani au fost dezactivate sau eliminate, a declarat prim-ministrul Anthony Albanese.

„Știm că rețelele sociale cauzează daune sociale și, prin urmare, avem responsabilitatea, ca guvern, de a răspunde solicitărilor părinților și campaniei tinerilor care spun: haideți să fim copii”, a explicat Albanese, potrivit CNN.

Înainte de aplicarea interdicției, prim-ministrul australian i-a îndemnat pe adolescenți să „înceapă un sport nou, să învețe un instrument nou sau să citească acea carte care stă acolo pe raft de ceva vreme”.

Susținerea Comisiei Europene

Comisia Europeană a confirmat marți că Franța are dreptul să stabilească un „majorat digital” pentru cetățenii săi și să interzică accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani.

„Marile platforme online au obligația de a respecta legislația națională, dar asigurarea aplicabilității și confirmarea existenței unor sisteme corespunzătoare de verificare a vârstei este o prerogativă a Comisiei Europene”, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei.

Franța testează în prezent o aplicație de verificare a vârstei, al cărei test se va încheia până la sfârșitul anului, iar guvernul dorește să aplice măsura imediat pentru conturile noi și, din 1 ianuarie 2027, pentru toți utilizatorii.

Dacă legea va fi adoptată definitiv, Franța va deveni prima țară din UE și a doua din lume, după Australia, care introduce astfel de reguli restrictive pentru minori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!