În aprilie 2019, scriitorul rus Dmitri Bîkov ca prin minune a rămas viu. Jurnaliștii de la „The Insider” și „Bellingcat” au reușit să elucideze că tentativa de omor a fost plănuită de aceeași ofițeri ai Serviciului Federal din Federația Rusă (FSB), implicați în otrăvirea principalului opozant rus al lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi. La fel ca în cazul ultimului, scriitorul a fost urmărit de fsb-iști timp de un an.

Potrivit investigației jurnalistice, FSB, la fel ca în cazul lui Navalnîi, a implicat chimici din „Laboratorul” direcției.

Urmărirea scriitorului a început cu un an înainte de otrăvirea acestuia. 20 mai 2018, la ora 09:35, Bîkov și-a luat zborul din Moscova în Ufa pentru a susține o lecție pentru copii și părinți. Împreună cu el, adică cu aceeași cursă, au zburat și ofițerii Vladimir Paneaev (care s-a înregistrat cu identitatea sa) și Valeri Suharev (care a preluat indentitatea Nikolai Gorohov).

În acea perioadă, soția scriitorului, Ecaterina Kevhișvili, a observat lângă casa lor un bărbat cu binoclu. Inițial, nu i-a atras atenția, însă mai târziu, a observat că această persoană urmărește anume în direcția sa.

„Eu i-am făcut cu mâna, iar el a tresărit”, și-a amintit femeia.

Următoarea călătorie a lui Dmitri Bîkov a fost legată de un eveniment public despre ortografie. Programul scriitorului era plin și nu putea să vină în Novosibirsk pentru 13 aprilie. Soția acestuia își mai amintește că organizatorii evenimentului – Centru de cultură și odihnă „Pobeda” – au insistat să-i achite biletul pentru o cursă business-class. La fel organizatorii au ales hotelul pentru scriitor – „Domina”.

„Era logic, pentru că hotelul era amplasat în apropiere de cinematograful „Pobeda”, acolo unde se desfășura evenimentul”, a povestit aceasta.

Pe 13 aprilie, cuplul s-a cazat la hotel. Jurnaliștii scriu că în acel moment ucigașii erau deja în oraș. Ei au venit în ajun acolo.

Dmitri Bîkov și Ekaterina Kevhișvili au stat câteva ore în cameră, după care au coborât și au mers la eveniment. Au revenit la hotel după ora 18:00, după care la 22:00 iarăși au plecat pentru câteva ore. Între timp, Poneaev și Osipov și-au luat bilete pentru o cursă către Moscova la ora 10:00.

Dimineața, cuplu a luat micul dejun la hotel jos. Acolo, soția scriitorului a observat o persoană care i s-a părut că ascultă ce vorbesc.

La 10:06, s-au urcat în taxi și la 10:25 erau la aeroport pentru zbura în Ufa la un alt eveniment.

Avionul și-a luat zborul peste o oră și doar atunci când s-au îndreptat spre poarta pentru îmbarcare, Dmitri a spus că nu se simte bine. Avea o stare de vomă. De când s-a trezit până i-au apărut primele simptome au trecut 2,5 ore, exact așa cum s-a întâmplat în cazul lui Navalnîi.

În timpul zborului, simptomele s-au acutizat, încât atunci când avionul a aterizat, scriitorul nu a mai putut sta pe picioare fără ajutor.

Însuși Bîkov a declarat că senzațiile sale sunt asemănătoare cu cele pe care le-a descris Navalnîi. Mai mult, și atitudinea autorităților față de transportatea sa pentru ajutor medical a fost exactă.

Scriitorul a mai spus că nu are idee vizavi de motivul pentru care s-a vrut moartea sa.

Ofițerii FSB nu au reacționat la demersurile „The Insider” și „Bellingcat”.

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.