Autoritățile lituaniene confirmă că Ksenia Sobchak a intrat în țară. Anterior, presa de la Vilnius a distribuit informația, cu referire la surse anonime, iar miercuri seara datele au fost confirmate de șeful Securității.

Sobchak a intrat pe teritoriul lituanian pe la hotarul cu Belarus, conform Meduza. Ea a traversat frontiera cu acte emise de Israel și are dreptul să se afle acolo maxim 90 de zile, iar responsabilii nu consideră că jurnalista ar reprezenta pericol pentru securitatea națională.

Anterior, presa de la Moscova scria că jurnalista a păcălit anchetatorii. Pentru a scăpa de eventuale rețineri la hotar, ea ar fi cumpărat întâi bilete la avion spre Turcia și Dubai. Dacă rămânea în țară, Sobchak urma să fie reținută, precizau ofițerii ruși.

Ofițerii ruși au descins miercuri, 26 octombrie, în casa jurnalistei, amplasată în apropierea Moscovei. S-a întâmplat după ce în privința directorului său comercial Kiril Suhanov, a fost deschis un dosar penal. Sobchak a părăsit Moscova marți, seara târziu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sobchak este fiica fostului primar al oraşului Sankt Petersburg, Anatoli Sobchak, considerat mentorul politic al preşedintelui Putin. Jurnalista a fost implicată timp de mai mulţi ani în politica de opoziția liberală şi a candidat împotriva lui Putin pentru funcția de șef de stat în 2018.

În pofida poziției publice contra guvernării, presa a scris de mai multe ori că liderul de la Kremlin ar fi, de fapt, nașul de botez al jurnalistei. Atât Sobchak, cât și mama sa, au negat faptul că Putin ar fi botezat-o, însă susțin că se afla în biserică în momentul ritualului,

#Ancheta #percheziții la Sobchak #Putin #Sobchak #Sobchak în Lituania

Economia mondială a rezistat mai bine decât se estima în fața șocului energetic provocat de războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, însă pericolul nu a trecut. Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că o nouă creștere a prețului petrolului ar putea alimenta din nou inflația și ar obliga băncile centrale să mențină dobânzi ridicate.

Declarația a fost făcută înaintea reuniunii responsabililor financiari din G20, care va avea loc săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord. Potrivit Kristalinei Georgieva, economia mondială este prinsă între efectele negative ale reducerii livrărilor de energie din regiunea Golfului și factorii care susțin creșterea, în special investițiile masive în inteligența artificială.

Șefa FMI spune că economia globală a reușit până acum să absoarbă șocul energetic mai bine decât se anticipa. Printre factorii care au contribuit se numără utilizarea rezervelor de petrol și gaze, creșterea aprovizionării din afara regiunii Golfului, reducerea cererii de energie, dezvoltarea surselor regenerabile și revenirea la producția de energie pe bază de cărbune în unele țări.

În același timp, investițiile în inteligența artificială din Statele Unite susțin profiturile companiilor și consumul, în timp ce alte state își extind infrastructura pentru centre de date și achizițiile de echipamente necesare tehnologiilor AI.

FMI și-a redus în iulie prognoza privind creșterea economiei mondiale în 2026, până la 3%. Instituția a avertizat atunci că războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinile legate de dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă riscuri suplimentare pentru economie.

Georgieva le cere însă decidenților să nu considere că pericolul a trecut. Prețul petrolului Brent se menține în prezent între 80 și 90 de dolari pe baril, după ce în primăvară depășise 118 dolari.

„Șocul energetic nu s-a terminat. O nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină o poziție politică restrictivă, cu implicații de domino asupra costurilor serviciului datoriei și asupra activității economice”, a avertizat șefa FMI.

Ea a subliniat că statele trebuie să-și rezolve problemele fiscale și să prezinte planuri credibile pentru reducerea datoriilor și menținerea deficitelor pe o traiectorie sustenabilă. Totodată, Georgieva a insistat că băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe menținerea stabilității prețurilor, chiar dacă dobânzile ridicate pot încetini economia.

FMI urmează să-și actualizeze prognozele economice la mijlocul lunii octombrie, în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok.