„Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, în contextul istoric, prezent și viitor, este parte integrantă și indivizibilă a Republicii Moldova”. Cu o asemenea declarație a venit Prezidiul Adunării Populare din Găgăuzia, după ce în spațiul public tot mai des se vorbește despre o intenție a unor actori politici de declara regiunea ca parte componentă a Rusiei și cererea de a i se oferi mai multă independență.

Adunarea Populară precizează că „în spațiul de informare al Republicii Moldova au apărut numeroase publicații despre declarațiile la nivel național și regional ale personalităților politice, jurnaliştilor, inteligenţei creatoare „despre pericolul emanat de Găgăuzia pentru integritatea şi securitatea Republicii Moldova și stările de spirit separatiste ale liderilor politici ai autonomiei Găgăuze”.

„Din păcate, aceste știri informaționale provocatoare și absolut nefondate sunt replicate și de site-urile de internet populare din Găgăuzia, creând conținut informațional nefavorabil în jurul UAT Găgăuzia”, se arată în declarație.

În acest sens, Prezidiul Adunării Populare a Găgăuziei declară:

1) Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia – în contextul istoric, prezent și viitor, este parte integrantă și indivizibilă a Republicii Moldova.

2) Autonomia găgăuză este o formă de autodeterminare a poporului găgăuz, dar exclusiv în cadrul unui singur stat moldovenesc, care a devenit singura patrie pentru micul popor găgăuz.

3) UTA Găgăuzia este o concentrare de înțelepciune interetnică a Republicii Moldova multinaționale, având ca scop crearea unei entități teritoriale independente politic și economic, care funcționează în cadrul Constituției Republicii Moldova și al Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei. .

4) Orice declarații ale politicienilor și altor oficialități din spațiul public despre „separatismul autonomiei găgăuze” sunt nefondate și periculoase, vizând să semăneze discordie între popoarele găgăuze și moldovenești, care sunt părți cheie ale unei singure națiuni moldovenești.

5) Autonomia găgăuză este o amenințare doar pentru acele persoane și instituții ale puterii care propovăduiesc ideea unirii cu alte state și cred că Republica Moldova este un proiect de stat temporar, creat artificial și fără viitor.

Precizăm că în plin război regional, când securitatea țării se află în pericol, Comratul organizează o adunare generală, prima în ultimii 30 de ani, la care va fi pus în discuție statutul regiunii. Despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, care a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Totodată, Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru REALITATEA.MD de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„Le amintesc că Republica Moldova este un stat integru. Autonomia este parte a Republicii Moldova. Cetățenii din cadrul autonomiei sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care au aceleași drepturi ca și toți cetățenii”, a declarat Grosu.

#congres #declarație #forțe separatiste #Gagauzia #UTA Gagauzia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.