Salvatorii americani caută cu disperare supraviețuitori prinși printre dărâmăturile unei clădiri rezidențiale cu 12 etaje prăbușită joi dimineața în Miami. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte 99 sunt încă dispărute, spun oficialii.

În timp ce familiile așteaptă cu disperare informații noi, echipele de căutare spun că lucrează non-stop și aud oamenii bătând în mijlocul dărâmăturilor.

Motivul prăbușirii clădirii de 40 de ani rămâne neclar. Acum au fost localizate cel puțin 102 persoane, dar nu este sigur câte erau în clădire la momentul incidentului.

GALERIE FOTO, VIDEO Dezastru în Cehia! Tornadă devastatoare a provocat noaptea trecută mai mulți morți și 300 de răniți

Totodată, oficialii spun că eforturile sunt periculoase, deoarece dărâmăturile s-ar putea prăbuși deasupra lor.

„Acest proces este lent și metodic”, a spus Ray Jadallah, asistent șef al salvatorilor. „De fiecare dată când am început să spargem părți ale structurii, o parte din construcție cădea”.

Ploaia constantă și furtunile complică și mai mult o sarcină deja dificilă pentru echipele de căutare și salvare.

Autoritățile au început să preia mostre de ADN de la rudele celor încă dispăruți în cazul în care doar resturile membrilor familiei lor sunt găsite în dărâmături.

Rudele celor dispăruți au fost strânse în jurul unui centru comunitar la câteva blocuri distanță de clădirea prăbușită, așteptând informații.

Clădirea este pur și simplu o masă de moloz și pământ

Întrucât clădirea a fost construită în 1980, a trebuit să fie revizuit standardul de 40 de ani. Clădirea se află în proces de „recertificare” și a necesitat reparații, au spus oficialii. Experții care au studiat clădirea anul trecut au spus că este instabilă și se scufundă de la începutul anilor 1990.

Un studiu realizat de un cercetător de la Universitatea Internațională din Florida a constatat că clădirea, construită pe zone umede recuperate, s-a scufundat cu o rată de doi milimetri pe an în ultimele trei decenii, ceea ce ar fi putut afecta clădirea structural.

Guvernatorul Floridei Ron DeSantis a semnat o declarație de urgență pentru regiunea Miami-Dade, care va oferi asistență din partea Agenției Federale de Administrare a Urgențelor.

#cladire prabusita #Miami #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.