Garanții sociale pentru moldovenii din diasporă. Despre ce țară este vorba

Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc legal în Regatul Spaniei ar putea beneficia de garanții sociale. Despre asta anunță reprezentanții Casei Naţionale de Asigurări Sociale într-un comunicat de presă, în urma unor negocieri care au avut loc, în perioada 21-22 aprilie, în cadrul Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Regatul Spaniei.

„Acordul prenotat garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului unde a lucrat legal. Adică persoanele care au activat legal vor avea posibilitate să-şi exercite în deplină măsură drepturile sale de pensie, indiferent de locul unde vor domicilia în viitor. Fiecare stat va aplica legislaţia naţională în domeniu și pensia va fi transferată lunar beneficiarului pe teritoriul statului în care acesta domiciliază la moment”, anunță CNAS.

Amintim că, în prezent, Republica Moldova a încheiat 14 acorduri în domeniul securităţii sociale bazate pe principii europene de proporţionalitate cu următoarele state: România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia, Republica Belarus.

#Spania #garantii sociale #cetățeni

Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a respins joi, 28 noiembrie, rezultatul alegerilor parlamentare desfăşurate în Georgia la finalul lunii octombrie, pe care le-a câștigat partidul de guvernământ, Visul Georgian, acuzat că ar fi pro-rus. Membrii Parlamentului European au cerut organizarea unui nou scrutin legislativ în următoarele 12 luni. Într-o rezoluţie adoptată cu 444 voturi pentru, 72 de voturi contra şi 82 de abţineri, legislativul UE susţine că alegerile din Georgia „nu au respectat normele internaţionale”.

Eurodeputaţii au denunțat „încălcările electorale grave şi numeroase” semnalate în timpul scrutinului din 26 octombrie şi revendicate de partidul Visul Georgian, acuzat de derivă autoritară prorusă. Partidul câștigător a respins acuzațiile

Membrii PE au semnalat „cazuri dovedite de intimidare, de manipulare a voturilor, de astupare a urnelor” de votare şi au respins „orice recunoaştere a rezultatelor” acestor alegeri care constituie, în opinia lor, o „manifestare a reculului democratic continuu” din Georgia, „pentru care partidul aflat la putere este deplin responsabil”.

Parlamentul European cere Uniunii Europene să impună ”sancţiuni personale” împotriva unor lideri georgieni, printre care premierul Irakli Kobahidze, primarul capitalei Tbilisi şi secretarul general al partidului Visul Georgian, Kaha Kaladze, sau preşedinta Parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili.

În plus, eurodeputaţii solicită „eliberarea imediată din motive umanitare” a fostului preşedinte pro-occidental Mihail Saakaşvili, aflat în prezent în închisoare. Parlamentul European a condamnat vizita premierului ungar Viktor Orban, de la finalul lui octombrie, subliniind că ea constituie o „încălcare a poziţiilor UE” şi că liderul ungar „nu s-a exprimat în numele Celor 27”.

Opoziția pro-occidentală şi preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvil, au respins rezultatele votului și au acuzat partidul pro-rus că ar fi cumpărat majoritatea voturilor. În plus, Salome Zurabişvil a sesizat Curtea Constituţională pentru a obţine anularea rezultatelor. Și eurodeputaţii și-au exprimat sprijinul pentru preşedinta Georgiei şi apreciază măsurile luate „pentru a repune ţara pe calea democratică”.

Noul Parlament georgian a ignorat manifestațiile și acuzațiile, continuând activitatea politică. În această săptămână, noul Parlament georgian a ținut prima sa sesiune şi a decis că data viitoarelor alegeri prezidenţiale, cu vot indirect, va fi 14 decembrie.