Gavrilița și Vițu, poftite de BCS la audieri în Parlament. La mijloc – retragerea licenței pentru cele șase posturi TV

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au solicitat audierea prim-ministrei Natalia Gavrilița și președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 22 decembrie, pentru a oferi detalii de ce au fost închise cele șase posturi de televiziune, prin decizia Comisiei Situații Excepționale (CSE).

Potrivit deputatului socialist din cadrul Blocului, Vlad Batrîncea, a declarat că, cele doua oficiale trebuie să ofere detalii despre această decizie.

„Mai contăm că Parlamentul ne va auzi și vom ieși din această situație neplăcută”, a spus Batrîncea.

Drept reacție, mai în glumă mai în serios, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că „de vreo câteva zile se răsuflă mai bine fără aceste posturi TV”.

„De câteva zile aerul este mai proaspăt. Se răsuflă mai bine. E mai puțină putoare propagandistică, iar unii probabil au dependență de acest aer și nu se pot deprinde cu acest aer curat. Instituțiile statului să-și facă treaba”, a spus Grosu.

Inițiativa nu a fost supusă votului din cauza că Vlad Batrîncea a cerut regulamentar o pauză de 30 de minute.

Amintim că, vineri, 16 decembrie, Comisia Situații Excepționale a retras licența pentru 6 posturi TV fiind vorba despre: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV. Decizia CSE are la bază constatările Consiliului Audiovizualului privind lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina. De asemenea, decizia a fost luată având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Liliana Vițu #licenta #tv #retragerea de la post #audieri #Natalia Gavrilita

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.