Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au solicitat audierea prim-ministrei Natalia Gavrilița și președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 22 decembrie, pentru a oferi detalii de ce au fost închise cele șase posturi de televiziune, prin decizia Comisiei Situații Excepționale (CSE).

Potrivit deputatului socialist din cadrul Blocului, Vlad Batrîncea, a declarat că, cele doua oficiale trebuie să ofere detalii despre această decizie.

„Mai contăm că Parlamentul ne va auzi și vom ieși din această situație neplăcută”, a spus Batrîncea.

Drept reacție, mai în glumă mai în serios, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că „de vreo câteva zile se răsuflă mai bine fără aceste posturi TV”.

„De câteva zile aerul este mai proaspăt. Se răsuflă mai bine. E mai puțină putoare propagandistică, iar unii probabil au dependență de acest aer și nu se pot deprinde cu acest aer curat. Instituțiile statului să-și facă treaba”, a spus Grosu.

Inițiativa nu a fost supusă votului din cauza că Vlad Batrîncea a cerut regulamentar o pauză de 30 de minute.

Amintim că, vineri, 16 decembrie, Comisia Situații Excepționale a retras licența pentru 6 posturi TV fiind vorba despre: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV. Decizia CSE are la bază constatările Consiliului Audiovizualului privind lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina. De asemenea, decizia a fost luată având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#audieri #licenta #Liliana Vițu #Natalia Gavrilita #retragerea de la post #tv

Autoritățile române l-au reținut săptămâna trecută la frontiera Republicii Moldova cu România pe Iurie Manic, un cetățean moldovean acuzat de procurorii din Franța de subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, notează Ziarul de Iași.

El era dat în urmărire din 2025, după ce a fost inculpat pentru că ar fi fost șeful unei operațiuni orchestrate de Rusia prin care mai mulți cetățeni moldoveni creau graffiti-uri ce înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean.

Sâmbăta trecută, Manic a fost dus în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Iași și arestat pentru 15 zile în vederea expulzării în Franța.

Conform minutei Curții de Apel Iași din 19 septembrie, completul de judecată a admis propunerea de arestare provizorie pentru 15 zile a lui Iurie Manic în vederea predării în baza semnalării din Sistemul de Informații Schengen introduse de Biroul SIRENE Național din Franța în data de 20 octombrie 2025, în baza unui mandat european de arestare emis la data de 16 octombrie 2025.

Manic este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de deteriorarea sau degradarea bunurilor altei persoane, săvârșită împreună cu alte persoane, și subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, prevăzute de art. 322 – 1şi art. 413-4 din Codul penal francez, pentru care pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani de închisoare. Manic a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Vaslui, județ pe raza căruia se află punctul de frontieră prin care a încercat să intre în România și a fost depistat de polițiștii noștri de frontieră în baza alertei postate de francezi.

Faptele lui Manic și ale subordonaților săi, toți cetățeni din Republica Moldova, au ținut prima pagină a mass-mediei din Franța și a altor mari publicații europene în contextul războiului din Ucraina. Presa de la Chișinău scria, în luna aprilie a acestui an, preluând articole din Franța, că mare parte a rețelei a fost devoalată, iar Tribunalul Penal din Paris condamnase, în aceeași lună, șapte cetățeni moldoveni la amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de euro. Această sumă era mult mai mică decât solicitările procurorului, care ceruse pedepse cu închisoarea de la optsprezece luni la trei ani, potrivit Ziarul de Iași.

Inculpații au fost acuzați că, la comanda Rusiei, au creat graffiti-uri care înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean, iar acest caz făcea parte dintr-o serie de incidente legate de interferențe străine, inclusiv graffiti-uri cu stele albastre ale lui David în regiunea pariziană (doi moldoveni implicați), mâini roșii pictate pe Memorialul Holocaustului (patru bulgari condamnați) și capete de porc lăsate în fața moscheilor.

Serviciile secrete și procurorii francezi au demonstrat că alt lider al operațiunilor, de asemenea dat în urmărire, a fost Alexandr Grigorenco. Acțiunile ar fi făcut parte dintr-o strategie de război hibrid prin intermediari (proxy), menită să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei.