Germania va lansa astăzi una dintre cele mai accesibile oferte de transport în comun din lume, stabilind un nou punct de referinţă pentru a încuraja consumatorii să renunţe la maşini şi punând presiune asupra Berlinului pentru a face ca această schimbare să funcţioneze.

Pentru doar 49 de euro (54 de dolari) pe lună, posesorii beneficiază de călătorii nelimitate în toate autobuzele, metrourile şi tramvaiele din fiecare municipalitate din ţară. Aceasta înseamnă că, cu un singur bilet – care se reduce la mai puţin decât costul unui espresso pe zi – puteţi merge cu autobuzele pe malul lacului Constance, la graniţa cu Elveţia, şi puteţi traversa portul din Hamburg, la Marea Nordului.

Trenurile locale şi regionale sunt incluse în aşa-numitul „Deutschland-Ticket”, dar nu şi serviciile interurbane mai rapide, deoarece ideea este de a încuraja oamenii să redirecţioneze călătoriile pe distanţe scurte.

Abonamentul se bazează pe popularul bilet de 9 euro care a fost introdus vara trecută pentru a ajuta la gestionarea crizei energetice declanşate de războiul din Ucraina. În timp ce noua ofertă este considerabil mai scumpă, durata propusă de cel puţin doi ani depăşeşte cu mult perioada de probă de trei luni a predecesorului său şi indică faptul că transportul public devine o componentă a politicii naţionale, mai degrabă decât un simplu serviciu local.

Ca parte a lansării, cancelarul Olaf Scholz a vizitat joi un depou de autobuze din Berlin, susţinând planul, dar şi legându-şi reputaţia de succesul acestuia.

Schimbarea este extrem de necesară, deoarece Berlinul, unde se află sediile BMW, Mercedes-Benz şi Porsche, nu a reuşit să reducă prea mult emisiile din transporturi. Sectorul a ratat în mod regulat obiectivele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi este departe de ritmul necesar pentru a reduce aproape la jumătate poluarea până în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#autobuze #calatori #Germania #metrou #transport public

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.