Serviciul Grec de Informații (EYP) a făcut publică, la sfârșitul săptămânii curente, activitatea rusoaicei Irina Alexandrovna Smireva, spioană care a operat în Grecia din 2018 – sub numele fals Maria Tsalla – până la plecarea ei grăbită înapoi în Rusia pe 4 ianuarie, anul acesta.

Conform informațiilor EYP, Irina Alexandrovna Smireva a ajuns în Grecia în 2018, susținand că este copilul unei familii de imigranți greci din străinătate și spunând că a vândut bunurile pe care le avea în Brazilia pentru a se stabili în Attica, unde dorea să înceapa o viață nouă. Având resurse financiare, își deschide un magazin în cartierul Pangrati din Atena, unde vinde pulovere lucrate manual și bijuterii, în timp ce își face cunscută pasiunea pentru fotografie.

Irina S. are un partener cu care locuiește, își face un cerc de prieteni cu care iese în oraș și folosește conturile sociale pentru a face publicitate produselor și magazinului său. Partenerul ei purta numele fictiv Daniel Campos și avea dublă cetățenie, braziliană și austriacă, dar EYP crede că el este de asemeni un spion rus care ar fi operat în Brazilia.

Demascarea de către poliția slovenă a doi autoproclamați argentinieni, Maria Munos și Ludwig Gisch, anticari și antreprenori care erau, de fapt, agenți secreți ruși a dus la descoperirea unor legături cu Maria S. din Grecia și la faptul că aceasta furase identitatea unei fetițe care a murit în decembrie 1991.

EYP a declarat joi că „numărătoarea inversă pentru expunerea ei a început după detectarea încercării unei țări terțe de a obține acces la datele personale ale cetățenilor greci decedați, o practică cunoscută și consacrată la nivel internațional, pe care serviciile de informații ale unei anumite țări străine o folosesc pentru crearea unei categorii speciale de spioni”.

La începutul lunii ianuarie ea le-a spus prietenilor că pleacă într-o vacanță de trei săptămâni, apoi și-a închis magazinul și a dispărut fară vreo urmă pentru cunoscuții ei din Grecia care au mai căutat-o o vreme.

Chiar dacă a reușit să scape din Grecia, descoperirea ei de către EYP cu ajutorul poliției slovene arată că serviciile de spionaj ruse au probleme din ce în ce mai mari în a-și ascunde agenții din Europa și e foarte posibil ca prezența lor în țările europene să fi devenit din ce în ce mai nesemnificativă, ceea este o altă înfrângere categorică a caracatiței Kremlinului.

#fotograf #Grecia #spionaj

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.