Peste 30 de ferme de păsări din Germania au fost forțate să își sacrifice animalele în urma descoperii unor focare de gripă aviară, a anunțat duminică Institutul german pentru sănătate animală (FLI), transmite agerpres.ro.

Conform evaluărilor inițiale, aproximativ 400.000 de pui, rațe, gâște și curcani au fost sacrificați și ulterior eliminați pentru a preveni răspândirea gripei aviare.

„Am avut cifre similare în 2021, cel mai puternic an de gripă aviară de până acum. Este imposibil de prezis cum va evolua situația, dar FLI (Institutul Friedrich-Loeffler) se așteaptă la o nouă creștere a focarelor și a cazurilor. Situația rămâne extrem de dinamică”, a declarat șefa FLI, Christa Kuhn.

Cele mai mari pierderi provocate de virusul grupei aviare au fost în nord-estul Germaniei, mai ales în landurile Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Brandenburg, care înconjoară Berlinul. În landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, aproape 150.000 de găini ouătoare au fost sacrificate la două locații.

Duminică, un district din landul Brandenburg a anunțat că alte 130.000 de păsări vor fi sacrificate în urma detectării unor cazuri de gripă aviară.

Mii de animale au fost sacrificate, preventiv, în alte landuri germane, după ce analizele FLI au confirmat infecții cu virusul gripei aviare H5N1, extrem de contagios.

Păsările sălbatice care migrează în regiunile sudice sunt considerate principalii purtători ai gripei aviare. Deși boala este acum prezentă în Germania pe tot parcursul anului, riscul de infecție crește brusc în timpul migrației de toamnă.

Potrivit FLI, valul actual de infecții a început mai devreme decât de obicei. Cocorii au fost, de asemenea, afectați într-o măsură fără precedent, în special în landul Brandenburg, unde mor în număr mare.

Potrivit lui Kuhn, au fost detectat în 65 de cazuri de gripă aviară H5N1 la păsări sălbatice. În total, însă, mult mai multe animale infectate au murit, a spus șefa institutului FLI.

Până acum nu există cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la păsări la oameni însă descoperirea unor astfel de focare au impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat să țină păsările închise.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Germania #gripa aviară

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.