Grosu după eșuarea tentativei învestirii Guvernului său: Acest Parlament nu se gândește nici la țară, nici la oameni

Lipsa de cvorum în Parlament pentru dezbaterea programului de guvernare și a componenței Cabinetului de miniștri Grosu este „încă o confirmare că acest Parlament nu se gândește nici la țară, nici la oameni”. Cel puțin asta consideră deja fostul candidat la funcția de premier, președintele fracțiunii PAS, Igor Grosu, potrivit căruia, în continuare „discuția se mută pe dimensiunea Președinției și Curții Constituționale”, „dar condițiile cam sunt întrunite pentru a avea alegeri anticipate”.

Igor Grosu a menționat că nu cred în bunele intenții a acestui Parlament, dar fiind conștient de situația gravă din țară, era gata să-și asume responsabilitatea pentru guvernarea țării. Doar că, a mai primit „o dovadă că majoritatea acestui Parlament nu se gândește la binele oamenilor”. „Au avut propriul guvern și majoritate. Am văzut cât de prost au administrat pandemia. Am văzut corupție, scheme, traseism politic, hoție. Și-au dat jos propriul guvern spunând că vor anticipate. Apoi au început să boicoteze orice posibilitate de a declanșa anticipatele. De la o bucată de vreme au tot strigat că vor guvern pentru că situația din țară e foarte complicată, iar atunci când a apărut posibilitatea unui Guvern responsabil au pus coada între picioare și au fugit”, a declarat Igor Grosu în cadrul unui briefing de presă după consumarea tentativei de învestire a guvernului său.

„Acest Parlament nu poate gestiona crizele prin care trece Republica Moldova, în special criza pandemică, nu poate asigura o majoritate reală care că susțină un Guvern oricare ar fi el, nu poate veni cu un ajutor pentru economie și nu poate lupta cu corupția și hoții”, a continuat președintele interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate, precizând că poziția formațiunii rămâne aceeași: „e nevoie de mobilizat toate eforturile pentru soluționarea crizei pandemice și de organizat alegeri anticipate pentru ca oamenii să curățe acest Parlament de hoți și tâlhari”.

Întrebat dacă formațiunea pe care o reprezintă intenționa să-și dea votul pentru candidatura sa, Igor Grosu a precizat că în urma discuțiilor de ieri, din cadrul ședinței Consiliului Politic Național al PAS, au fost păreri diferite. „Au fost deputați care aveau opțiunea, alții se mai gândeau. Urma ca în cadrul dezbaterilor să fie luată decizia finală”, a spus Grosu.

Cât ține de declarația președintelui fracțiunii Platforma DA, Alexandr Slusari, precum că ar fi existat înțelegeri ascunse pentru lipsa de cvorum în Parlament, Igor Grosu a menționat că „unii colegi au imaginația inflamată”, iar „fundalul este un pic nervos”, de aceea a refuzat să comenteze.

#candidat #Igor Grosu #parlament #Guvern

Sâmbătă, la împlinirea unui an de când Rusia a proclamat anexarea regiunilor ucrainene Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, preşedintele rus Vladimir Putin a promis reconstrucţia regiunilor afectate de război.

Vor fi reconstruite „şcoli, spitale, clădiri de locuinţe şi drumuri, muzee şi monumente”, a declarat Putin, conform unui comunicat difuzat de Kremlin.

Toate regiunile din Rusia acordă un „ajutor frăţesc” la efortul de reconstrucţie, a adăugat el.

„În faţa noastră se află sarcina măreaţă şi soluţia la problemele dificile, implementarea unui mare program de reconstrucţie şi dezvoltare socio-economică a regiunilor noastre istorice. Şi ne vom atinge cu siguranţă obiectivele stabilite”, a mai spus Putin în mesajul video.

Rusia a încălcat legislaţia internaţională şi a oficializat anexarea regiunilor ocupate din Ucraina prin referendumuri considerate pe plan internaţional ca frauduloase şi nelegitime. La 30 septembrie 2022, Putin a semnat acorduri cu liderii celor patru regiuni ucrainene ocupate, pe care astfel le-a proclamat drept componente ale Federaţiei Ruse.

Sâmbătă, Putin a numit anexarea – nerecunoscută de majoritatea statelor lumii – „un eveniment istoric şi predestinat”. El le-a mulţumit locuitorilor din teritoriile ocupate, afirmând că hotărârea lor a întărit Rusia mai mult ca oricând. „Suntem un singur popor. Iar împreună vom trece peste toate, vom găsi un răspuns la toate problemele”.

Ucraina îşi continuă contraofensiva pentru eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de ruşi, inclusiv a peninsulei Crimeea, anexată în acelaşi mod de Rusia în 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la începutul războiului, Rusia nu controlează în întregime niciuna din cele patru regiuni anexate în 2022.