Grosu susține că-i o fumigenă zvonul despre demisia lui Popescu. Ce s-a discutat atunci la Președinție?

Președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, a declarat că zvonul, precum că Nicu Popescu își va da demisia din funcția de ministru de Externe, locul său fiind rezervat lui Mihai Popșoi, ar fi „o fumigenă”. Cât despre ce s-a discutat la ședința de la Președinție, a menționat doar că a fost prima discuție din acest an cu președinta Maia Sandu și că subiectul principal a fost organizarea. Mai multe declarații a făcut joi seara, 18 ianuarie curent, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Mai devreme, Deschide.md a scris cu referire la surse că Nicu Popescu va părăsi funcția de ministru de Externe, iar mandatul acetuia va fi preluat de vicepreședintele Parlamentului, deputatul PAS Mihai Popșoi, deja funcția de vicepreședinte al Legislativului urmând să fie atribuită deputatei PAS Doina Gherman.

Speakerul Igor Grosu însă a declarat următoarele: „Nu comentăm zvonistica… Și înainte de anul nou au fost aruncate fumigene, colegii vor să-și facă audiențe”.

Cât despre faptul că Guvernul Republicii Moldova va mai avea un nou minister fără portofoliu (responsabil de integrare europeană), a confirmat. Doar că atunci când a fost întrebat cine va fi negociatorul-șef pentru aderarea la UE și dacă va fi Nicu Popescu, deputatul a răspuns așa: „Să mai așteptăm un pic, va fi cineva care a fost implicat până acum. Nu neapărat Nicu Popescu? Va fi o persoană cunoscută, implicată până acum. Va fi anunțat curând”.

Potrivit lui Igor Grosu, la ședința de la Președinție, s-a discutat de fapt despre cum va derula procesul de scanare a legislației Republicii Moldova.

„Am avut un exercițiu în Parlament, anul trecut am aprobat și un plan în baza unei liste prezentate de Guvern. Am rugat să ne organizăm, să avem lista de subiecte oligatorii. … Am discutat cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, despre deschiderea unui oficiu în cadrul PE. Noi am fost mai absenți acolo decât ucrainenii și georgienii. Discutăm cum deschidem acest oficiu și cum va fi conectat la comisiile parlamentare”, a explicat speakerul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Nicu Popescu #Igor Grosu #Președinție #UE

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.