Fumatul este asociat, în general, cu trei afecțiuni: cancerul pulmonar, boala pulmonară obstructivă cronică și bolile cardiovasculare. Niciuna dintre acestea însă nu este cauzată, în primul rând, de nicotină sau de tutun, ci de inhalarea fumului de țigară, care este produs în urma arderii tutunului. Experții susțin că fumul este responsabil și de producerea gudronului, scrie Timpul.

Din ce este compus fumul de țigară?

Potrivit toxicologului Ecaterina Mazur, fumul de țigară este compus din mii de substanțe chimice, care provin din arderea tutunului. Unele substanțe sunt în fază solidă sau lichidă, altele sunt în stare gazoasă.

În timpul procesului de ardere a țigării, în fum nimeresc atât substanțe toxice sub formă gazoasă – monoxid de carbon, amoniac, benzen, izopren și altele, cât și sub formă de particule solide – benzopiren, carbazol, plumb, aluminiu, cupru, cadmiu, fenol. Acest amestec de substanțe chimice reprezintă „gudronul”, care are graduri diferite de toxicitate şi carcinogenitate.

„Dacă este să vorbim mai simplu, substanțele din „gudron” sunt cele care parțial rămân pe filtrul unei țigări fumate. Acest reziduu de pe filtru este cauza tuturor bolilor asociate cu fumatul. El conține peste 6000 de subanțe chimice, fiecare dintre acestea fiind responsabilă de efectele cancerigene, mutagene sau citotoxice specifice în organism”, menționează Ecaterina Mazur, cercetător științific în cadrul Catedrei de chimie farmaceutică și toxicologică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Cum se măsoară cantitatea de gudron?

Ecaterina Mazur susține că este extrem de dificilă studierea și determinarea fiecărei substanțe chimice în parte din componența „gudronului”, fiind nevoie de echipament performant și costisitor, care, la moment, nu există la noi în țară. Iată de ce, în Moldova, gradul de nocivitate provocat de țigări este măsurat în funcție de greutatea acestui reziduu, ceea ce este greșit din punct de vedere științific.

„Pentru o perspectivă mai clară, dacă luați două discuri de vată și le cântăriți, iar după aceasta pe unul îl scufundați în apă, iar pe altul în benzină, și îl cântăriți din nou, veți constata că discul de vată care a fost în apă cântărește mai mult, iar acel în benzină – mai puțin, însă, este clar că benzina este mult mai toxică decât apa”, afirmă experta.

Cercetătorii susțin că este nevoie de evaluarea toxicității fiecărei substanțe în parte și, având la bază datele toxicologice privind dozele unice sau zilnice admise, se determină nivelul de nocivitate asupra organismului în timpul consumului acestor produse.

De ce cantitatea de gudron nu se mai indică pe pachetul de țigări?

Organizația Mondială a Sănătății a constatat că nu este nevoie de măsurarea gudronului, întrucât acest indicator nu este unul sigur pentru reglementare și poate duce în eroare, din acest motiv, a fost respinsă utilitatea indicării conținutului de gudron și pentru consumatori.

Mai mult, OMS a exclus gudronul din lista componentelor măsurabile din fumul de țigară, iar ultima versiune a listei conține 39 de substanțe chimice dăunătoare și potențial dăunătoare.

Cum se măsoară gudronul în produsele de nicotină care nu ard tutunul?

Dispozitivele de încălzire a tutunului sunt produse în care tutunul, fiind încălzit, generează un aerosol, care în mare parte este compus din apă, glicerină, nicotină și alte substanțe. Temperatura de încălzire este 250—350 °C, cu mult mai joasă decât în cazul arderii tutunului din țigări.

„În timpul fumatului, după cum am menționat, se produce fum de țigară, care reprezintă o suspensie de particule solide și lichide într-un mediu gazos. Pentru a determina toxicitatea țigărilor tradiționale este folosit standardul internațional ISO 4387. Pentru noile produse fără fum, însă, un standard asemănător nu a fost elaborat deocamdată. În ultimele sale recomandări, Organizația Mondială a Sănătății menționează că „în prezent, nu există metode validate de măsurare a substanțelor chimice prioritare pentru produsele din tutun încălzit, iar comunitatea internațională a laboratoarelor dezvoltă și verifică metode de testare pentru produsele de tutun încălzit”, declară Mazur.

Potrivit sursei, OMS nu utilizează termenul de „gudron”, iar în raport cu produsele de încălzire a tutunului se folosește noțiunea de „emisii”.

Metodele finale de măsurare a toxicității produselor din tutun încălzit vor fi publicate de OMS și puse la dispoziția tuturor țărilor.

#fumat #nicotina #Tigari #tutun

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.