Fumatul este asociat, în general, cu trei afecțiuni: cancerul pulmonar, boala pulmonară obstructivă cronică și bolile cardiovasculare. Niciuna dintre acestea însă nu este cauzată, în primul rând, de nicotină sau de tutun, ci de inhalarea fumului de țigară, care este produs în urma arderii tutunului. Experții susțin că fumul este responsabil și de producerea gudronului, scrie Timpul.

Din ce este compus fumul de țigară?

Potrivit toxicologului Ecaterina Mazur, fumul de țigară este compus din mii de substanțe chimice, care provin din arderea tutunului. Unele substanțe sunt în fază solidă sau lichidă, altele sunt în stare gazoasă.

În timpul procesului de ardere a țigării, în fum nimeresc atât substanțe toxice sub formă gazoasă – monoxid de carbon, amoniac, benzen, izopren și altele, cât și sub formă de particule solide – benzopiren, carbazol, plumb, aluminiu, cupru, cadmiu, fenol. Acest amestec de substanțe chimice reprezintă „gudronul”, care are graduri diferite de toxicitate şi carcinogenitate.

„Dacă este să vorbim mai simplu, substanțele din „gudron” sunt cele care parțial rămân pe filtrul unei țigări fumate. Acest reziduu de pe filtru este cauza tuturor bolilor asociate cu fumatul. El conține peste 6000 de subanțe chimice, fiecare dintre acestea fiind responsabilă de efectele cancerigene, mutagene sau citotoxice specifice în organism”, menționează Ecaterina Mazur, cercetător științific în cadrul Catedrei de chimie farmaceutică și toxicologică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Cum se măsoară cantitatea de gudron?

Ecaterina Mazur susține că este extrem de dificilă studierea și determinarea fiecărei substanțe chimice în parte din componența „gudronului”, fiind nevoie de echipament performant și costisitor, care, la moment, nu există la noi în țară. Iată de ce, în Moldova, gradul de nocivitate provocat de țigări este măsurat în funcție de greutatea acestui reziduu, ceea ce este greșit din punct de vedere științific.

„Pentru o perspectivă mai clară, dacă luați două discuri de vată și le cântăriți, iar după aceasta pe unul îl scufundați în apă, iar pe altul în benzină, și îl cântăriți din nou, veți constata că discul de vată care a fost în apă cântărește mai mult, iar acel în benzină – mai puțin, însă, este clar că benzina este mult mai toxică decât apa”, afirmă experta.

Cercetătorii susțin că este nevoie de evaluarea toxicității fiecărei substanțe în parte și, având la bază datele toxicologice privind dozele unice sau zilnice admise, se determină nivelul de nocivitate asupra organismului în timpul consumului acestor produse.

De ce cantitatea de gudron nu se mai indică pe pachetul de țigări?

Organizația Mondială a Sănătății a constatat că nu este nevoie de măsurarea gudronului, întrucât acest indicator nu este unul sigur pentru reglementare și poate duce în eroare, din acest motiv, a fost respinsă utilitatea indicării conținutului de gudron și pentru consumatori.

Mai mult, OMS a exclus gudronul din lista componentelor măsurabile din fumul de țigară, iar ultima versiune a listei conține 39 de substanțe chimice dăunătoare și potențial dăunătoare.

Cum se măsoară gudronul în produsele de nicotină care nu ard tutunul?

Dispozitivele de încălzire a tutunului sunt produse în care tutunul, fiind încălzit, generează un aerosol, care în mare parte este compus din apă, glicerină, nicotină și alte substanțe. Temperatura de încălzire este 250—350 °C, cu mult mai joasă decât în cazul arderii tutunului din țigări.

„În timpul fumatului, după cum am menționat, se produce fum de țigară, care reprezintă o suspensie de particule solide și lichide într-un mediu gazos. Pentru a determina toxicitatea țigărilor tradiționale este folosit standardul internațional ISO 4387. Pentru noile produse fără fum, însă, un standard asemănător nu a fost elaborat deocamdată. În ultimele sale recomandări, Organizația Mondială a Sănătății menționează că „în prezent, nu există metode validate de măsurare a substanțelor chimice prioritare pentru produsele din tutun încălzit, iar comunitatea internațională a laboratoarelor dezvoltă și verifică metode de testare pentru produsele de tutun încălzit”, declară Mazur.

Potrivit sursei, OMS nu utilizează termenul de „gudron”, iar în raport cu produsele de încălzire a tutunului se folosește noțiunea de „emisii”.

Metodele finale de măsurare a toxicității produselor din tutun încălzit vor fi publicate de OMS și puse la dispoziția tuturor țărilor.

#fumat #nicotina #Tigari #tutun

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.