Guvernul Moldovei nu va cere anularea stării de urgență, după tensiunile de marți seara între SUA și Iran. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, în debutul ședinței cabinetului de miniștri.

Șeful Executivului consideră că piețele internaționale sunt volatile și așteaptă reacția la evoluțiile din Orientul Mijlociu. Așadar, premierul susține că va merge în Parlament după Paște.

„Trebuie să constat, spre regret, realitatea s-a schimbat și, iarăși, nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă. Situația pe piețele externe rămâne extrem de volatilă. Cu toții am urmărit în special ceea ce se întâmpla această noapte, după declarațiile președintelui american. Ieri, prețul petrolului a ajuns la 115 dolari pentru baril. Estimările indicau o posibilă creștere spre 150 dolari sau chiar peste acest nivel.

În noaptea s-a anunțat o încetare a focului între USA și Iran, dar riscurile rămân foarte ridicate. Piețele au reacționat. Am urmărit în dimineața zilei, prețul la baril a scăzut, dar nu a scăzut semnificativ. Deci, piețele așteaptă ce urmează”, a explicat Munteanu decizia.

Reprezentanții Guvernului discută deja cu fracțiunile parlamentare despre măsurile aplicate în contextul stării de urgență. Premierul anunța săptămâna trecută că urma să se prezinte pe 9 aprilie în Parlament, pentru a cere abrogarea stării de urgență în domeniul energetic. Măsura a fost instituită în contextul bombardării și deconectării liniei Isaccea – Vulcănești de către trupele ruse.

În decizia de instituire a stării de urgență s-au menționat și creșterea prețurilor la carburanți, urmare a războiului din Orientul Mijlociu.

#Munteanu #parlament #ridicare #stare de urgenta #Trump

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.