Doi tineri au fost condamnați la șase ani de închisoare, iar al treilea la nouă ani și șase luni de detenție, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice. Instanța i-a privat pe aceștia de dreptul de a exercita activități în domeniul gestionării și administrării substanțelor narcotice sau analoagelor acestora pentru cinci ani.

În perioada ianuarie – mai 2025, primul inculpat, în vârstă de 23 de ani și angajat al poliției la momentul faptelor, a acționat împreună cu alte persoane în curs de identificare, implicându-se într-o schemă de circulație ilegală a drogurilor în municipiul Chișinău. Deși se afla în concediu și nu purta uniforma, acesta a acționat ca curier pentru un magazin online de droguri prin aplicația „Telegram”, ocupându-se de procurarea, ambalarea și plasarea substanțelor narcotice în locații ascunse, precum și de încasarea banilor prin conturi bancare și sisteme de plăți electronice pe numele unor terți, pentru a ascunde proveniența ilicită a mijloacelor bănești. Ulterior, autoritățile au găsit și ridicat 29 de pachețele cu mefedronă, în cantitate totală de peste 18 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Inculpatul și-a recunoscut vina și a colaborat cu organele de anchetă.

Cel de-al doilea tânăr, în vârstă de 22 de ani, a fost implicat în luna noiembrie 2023 în circulația ilegală a drogurilor în proporții mari, prin distribuire și păstrare, fiind ridicate PVP – 1,3 grame și hașiș – 1 gram. Bărbatul nu s-a prezentat în fața instanței și a fost dat în căutare, fiind judecat în lipsa sa.

Potrivit Procuraturii Generale (PG), cel de-al treilea tânăr, în vârstă de 26 de ani și originar din Ucraina, în perioada iunie – iulie 2025, a adus din străinătate substanțe narcotice în boxe mari, care au fost ulterior împărțite în doze mai mici și distribuite în municipiul Chișinău și în alte regiuni. Acesta a fost reținut la ridicarea coletului la sediul unei companii de transport din Capitală și, sub controlul organelor de drept, a stabilit o întâlnire pentru transmiterea coletului, în cadrul căreia a fost reținut împreună cu complicele său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urma acțiunilor procesuale, au fost depistate și ridicate următoarele substanțe: hașiș – 2223,47 gr, cocaină – 344,6 gr, MDMA – 365,3 gr, marijuana – 397 gr, iar asupra inculpatului a fost găsită o cantitate de 0,040 g de hașiș. Inculpatul și-a recunoscut vina.

#Chisinau #Droguri #tineri condamnati

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.