Sunt convins că Guvernul Grosu nu va întruni numărul necesar de voturi în Parlament. Această afirmație a fost lansată de către liderul democraților, Pavel Filip, în cadrul emsiunii „În Profunzime” de la postul ProTV.

„Dacă se dorește alegeri parlamentare anticipate, am merge cu un Guvern nefuncțional, dar se putea alege o cale mult mai bună. Avem nevoie de stare de urgență, dar pentru a gestiona această stare de urgență, e nevoie de un moratoriu pe cheltuieli, e nevoie de ajutoare pentru oameni și pentru business. E nevoie de strategii de vaccinare, deblocarea asistenței financiare externe, care să acopere deficitul bugetar și ele nu pot fi realizate fără un Guvern funcțional. Eu înțeleg că nu poți face reforme importante cu actualul Parlament, dar vorbim despre o criză mult mai mare, criza pandemică”, a menționat Pavel Filip.

Deputatul PSRM, Vlad Bătrâncea, a menționat că formațiunea sa nu va susține candidatura lui Igor Grosu, deoarece socialiștii au propriul candidat.

„Eu nu cred că cineva ia în considerare această candidatură. Iar dacă scopul a fost alegerile anticipate, trebuia să se discute la modul serios acest lucru în cadrul consultărilor. Eu nu văd cum am putea să-l votăm pe dl Grosu, în timp ce îl avem pe dl Golovatiuc”, a spus Bătrâncea.

Deputatul platformei DA, Alexandru Slusari, a ezitat să răspundă dacă formațiunea, pe care o reprezintă, va vota sau nu un Guvern propus de Igor Grosu. Și asta deoarece cei din Platforma DA îl acuză pe candidat de plagiat a unui plan înaintat de către deputații platformei.

„După o oră de la discuții cu fracțiunile, vine dna Sandu și dl Grosu cu un copy-paste la foaia de parcurs pe care a propus-o platforma DA. Azi am ascultat prioritățile dlui Grosu și pot spune că este plagiat planul nostrum. Desigur că gestul dnei Sandu și a celor de la PAS nu ne oferă încredere, dar mult contează care va fi abordarea celor de la PAS în continuare. Vom discuta acest lucru în cadrul formațiunii și vom decide”, a specificat Slusari.

De cealaltă parte, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a venit în sprijinul colegului său, menționând că o decizie finală urmează a fi luată în cadrul fracțiunii pe care o reprezintă.

„Noi vom examina în cadrul partidului acest lucru și vom decide la momentul potrivit. Dar cert este că Igor Grosu e un candidat foarte bun și va veni să rezolve de urgență acele problem, care există astăzi în R Moldova”, a declarat Litvinenco.

Menționăm, că președintele țării Maia Sandu l-a înaintat în calitate de candidat la funcția de premier pe Igor Grosu. Această decizie a fost atacată la Curtea Constituțională de către deputații socialiști, care au venit cu un alt candidat, Vladimir Golovatiuc.

#criza politică #Igor Grosu #Maia Sandu

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.