Guvernul urmează să aprobe, în ședința din 15 iulie, Planul de admitere la studii superioare de licență (ciclul I) și la studii superioare integrate, finanțate de la bugetul de stat, pentru anul universitar 2026–2027. Documentul prevede 5.380 de locuri bugetare, dintre care cele mai multe sunt destinate domeniilor Educație, Tehnologii ale Informației și Comunicațiilor și Sănătate.

Potrivit proiectului de hotărâre, 4.712 locuri vor fi pentru învățământul cu frecvență, 222 pentru învățământul dual, 400 pentru studii cu frecvență redusă, iar 26 de locuri sunt rezervate învățământului la distanță pentru persoanele cu dizabilități severe sau accentuate.

Din totalul locurilor finanțate de stat, 20 sunt rezervate candidaților de etnie romă, 280 candidaților din raioanele de est ale Republicii Moldova, iar 100 tinerilor din diaspora.

Cea mai mare parte a locurilor bugetare – 4.419 – revine Ministerului Educației și Cercetării. Cele mai multe locuri sunt repartizate pentru:

Științe ale educației – 1.100 de locuri;
Tehnologii ale informației și comunicațiilor – 700 de locuri;
Inginerie și activități inginerești – 557 de locuri;
Științe economice – 330 de locuri;
Arhitectură și construcții – 220 de locuri;
Tehnologii de fabricare și prelucrare – 200 de locuri.

Ministerul Sănătății va beneficia de 500 de locuri bugetare, toate pentru domeniul Sănătate.

La Ministerul Afacerilor Interne sunt repartizate 175 de locuri, dintre care 100 pentru Drept și 75 pentru Servicii ale securității, iar Ministerul Apărării va avea 75 de locuri, toate pentru pregătirea specialiștilor în domeniul securității.

Totodată, Ministerul Culturii va avea 165 de locuri bugetare, dintre care 140 sunt destinate programelor din domeniul Artelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul stabilește și condiții speciale pentru admiterea la programele din domeniul Științe ale educației. Astfel, indiferent de forma de studii sau sursa de finanțare, candidații vor trebui să aibă o medie generală de admitere de cel puțin 7,00.

Documentul mai prevede că locurile pentru învățământul cu frecvență redusă sunt destinate, în principal, persoanelor care activează deja în domeniul pentru care aplică sau absolvenților colegiilor pedagogice încadrați în funcții didactice, iar locurile pentru învățământul la distanță sunt rezervate persoanelor cu dizabilități severe sau accentuate.

În cazul în care locurile rezervate pentru candidații de etnie romă sau pentru studiile la distanță nu vor fi ocupate, acestea vor fi redistribuite altor candidați eligibili prin ordinul ministrului Educației și Cercetării.

#admitere #buget #educație

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.