Guvernul Republicii Moldova și-a prezentat joi, 3 iunie, Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2020. Astfel, Curtea de Conturi a supus auditului veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat, care au însumat mai mult de 24 miliarde și, respectiv, cheltuielile unde au fost orientate cele mai semnificative mijloace bănești. Auditul menționează că, sursele financiare în majoritate au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale, în sumă de 23,8 miliarde, care au avut o pondere de peste 98% din totalul cheltuielilor.

În opinia Curții de Conturi, cu unele excepții, Raportul Guvernului privind executarea BASS oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, fiind emisă opinia cu rezerve.

Cu privire la cheltuielile efective ale prestațiilor sociale se relevă că acestea sunt subevaluate cu suma prestațiilor suspendate și nu reprezintă valoarea lor deplină prezentată în Rapoarte. Reducerea cheltuielilor datorită plăților suspendate doar pentru pensii și indemnizații pentru susținerea financiară a familiilor au fost estimate la cel puțin 84,6 mil. lei. Chiar dacă o parte din prestațiile suspendate sunt incluse ca cheltuieli în una din lunile următoare, instituția nu deține o informație referitor la valoarea acestora și nici sistemul informațional nu poate genera astfel de date.

Cu referire la creanțele privind plățile achitate necuvenit unor beneficiari, se constată că, sumele înregistrate și raportate la acest capitol sunt diminuate. Factorii care au generat micșorarea creanțelor sunt atât de natură internă, cât și externă, iar ca exemplu se enumeră lipsa mecanismului de transmitere și înregistrare a plăților de ajutor social achitate neîntemeiat beneficiarilor și identificate de Inspecția Socială, în valoare de 2,2 mil. lei.

Referitor la evaluarea procesului de acordare a pensiilor pentru limită de vârstă și de dizabilitate se menționează că, din eșantionul selectat nu au fost stabilite neconformități. Totodată, recepționarea cu întârziere a informațiilor privind decesul beneficiarilor, determină cheltuieli nejustificate estimate la 1,8 mil. lei.

Privitor la acordarea prestațiilor sociale, în aspect de conformitate, s-au constatat deficiențe la determinarea mărimii pensiei foștilor angajați ai instituțiilor de forță. În peste 93% din cazurile examinate, erorile se datorează faptului că, la stabilirea vechimii în muncă au fost incluse neregulamentar perioade cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie. Ca rezultat, beneficiarilor le-a fost achitat cu 435,5 mii lei mai mult decât se cuvenea.

Executarea BASS în anul 2020 a fost unul specific și cu multe provocări. Astfel, situația epidemiologică de durată a impus instituirea unor măsuri necesare susținerii cetățenilor, precum și în scopul oferirii serviciilor în condiții de siguranță, atât pentru cetățeni, cât și pentru angajații instituțiilor implicate. Totodată, planificarea bugetului a fost influențată direct de măsurile prevăzute în dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică şi de alte acte normative aprobate în contextul epidemiologic.

Astfel, pe parcursul perioadei stării de urgențe, mai mult de 14 mii de cetățeni au beneficiat de ajutor de șomaj în sumă de 69 mil. lei. Totodată, a fost stabilită evidența și organizarea plății indemnizației urmașilor personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu Covid-19 în sumă de 1,3 mil. lei, precum și alte prestații direcționate spre susținerea cetățenilor.

De asemenea, se menționează că distribuirea prestațiilor sociale la domiciliu de către Î.S. „Poșta Moldovei” pe perioada stării de urgență generată de COVID-19 a fost asigurată parțial, ceea ce a condiționat faptul că mai mult de 37 mii de pensii nu au fost achitate, iar beneficiarii nu și-au putut realiza dreptul de ridicare a prestațiilor în termeni optimi în condițiile restricțiilor de deplasare impuse pe teritoriul țării.

Auditul a relatat că, în condițiile situației pandemice provocate de virusul Covid-19, activitățile CNAS au fost influențate atât pe interiorul autorității, cât și în conlucrarea pe exterior cu alte instituții. Această situație a influențat în mod direct și procesul de deservire de către CNAS și subdiviziunile sale teritoriale (CTAS) a beneficiarilor sistemului de asigurări sociale. Totuși, se atestă că, toate eforturile au fost orientate astfel, încât beneficiarii acestui buget să-și poată realiza drepturile.

Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că, Raportul Guvernului privind executarea BASS în anul 2020 nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii.

#asigurări sociale #CCRM #CNAS

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.