Guvernul a aprobat ieri în ședință proiectul politicii fiscale pentru anul 2025. Documentul prevede o majorare cu 15% a accizelor la cartușe și rezervoare pentru țigările electronice, inclusiv pentru țigările electronice de unică folosință și flacoane pentru reumplere. Propunerea urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene, scrie bani.md.

Politica fiscală prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință și flacoane de reumplere care conțin nicotină destinate cartușelor și țigaretelor electronice cu 15% și va constitui 3094,50 lei în 2025 pentru un litru de lichid, iar în 2026 – 3558,68 lei per litru.

În Republica Moldova, acciza la țigările electronice este considerabil sub media europeană. În prezent, în țara noastră, acciza pentru 1 litru de lichid pentru țigări electronice este 122 euro, în Polonia – 127 euro per litru, România – 144 euro per litru, Estonia – 200 euro per litru, iar în Slovenia – 210 euro per litru. Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost aliniată acciza la rezervele din tutun, rezerve din tutun reconstituit sau rezerve din înlocuitori de tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului. Astfel, aceasta va constitui 1384,55 lei per 1000 unități în 2025 și 1453,78 lei în 2026.

În prezent, produsele din tutun încălzit sunt taxate mai mult decât în 80% dintre statele membre ale UE și mai mult decât în toate celelalte țări candidate pentru aderare la UE.

De exemplu, în Polonia, acciza la produsele de tutun încălzit este 117 euro per kilogram, în Moldova fiind de 200 euro per kilogram convertit din 1000 bucăți. În România, acciza este 167 euro per kg, iar această abordare este urmată și de alte state europene. De exemplu, în Estonia, acciza pentru produsele de tutun încălzit este 107 euro per kg, iar în Slovenia – 110 euro per kg.

În statele UE, acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit diferă substanțial de acciza aplicată țigărilor convenționale și este, în medie, cu 64% mai mică decât aceasta.

Totodată, rămâne o discrepanță în modul de aplicare a accizei. În Moldova, acciza pentru rezervele de tutun încălzit este aplicată per 1000 unități, în timp ce la nivelul statelor membre UE, s-a ajuns la o abordare unitară în ceea ce privește faptul că aceste produse sunt impozitate în funcție de greutate (pentru produsele din tutun încălzit) sau de volum (pentru produsele electronice ce conțin o soluție pe bază de nicotină). Această decizie se argumentează prin faptul că, atât țigările electronice, cât și produsele din tutun încălzit, pot avea diferite dimensiuni, o cantitate diferită de soluție nicotinică/tutun, greutate diferită.

Conform angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE, Republica Moldova urmează să își alinieze cotele accizelor la produsele din tutun reglementate de Directiva Consiliului 2011/64/UE privind structura și cotele accizelor aplicate tutunului și produsele conexe.

#accizare #Guvern #practici UE #proiect

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.