Guvernul a aprobat ieri în ședință proiectul politicii fiscale pentru anul 2025. Documentul prevede o majorare cu 15% a accizelor la cartușe și rezervoare pentru țigările electronice, inclusiv pentru țigările electronice de unică folosință și flacoane pentru reumplere. Propunerea urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene, scrie bani.md.

Politica fiscală prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință și flacoane de reumplere care conțin nicotină destinate cartușelor și țigaretelor electronice cu 15% și va constitui 3094,50 lei în 2025 pentru un litru de lichid, iar în 2026 – 3558,68 lei per litru.

În Republica Moldova, acciza la țigările electronice este considerabil sub media europeană. În prezent, în țara noastră, acciza pentru 1 litru de lichid pentru țigări electronice este 122 euro, în Polonia – 127 euro per litru, România – 144 euro per litru, Estonia – 200 euro per litru, iar în Slovenia – 210 euro per litru. Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost aliniată acciza la rezervele din tutun, rezerve din tutun reconstituit sau rezerve din înlocuitori de tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului. Astfel, aceasta va constitui 1384,55 lei per 1000 unități în 2025 și 1453,78 lei în 2026.

În prezent, produsele din tutun încălzit sunt taxate mai mult decât în 80% dintre statele membre ale UE și mai mult decât în toate celelalte țări candidate pentru aderare la UE.

De exemplu, în Polonia, acciza la produsele de tutun încălzit este 117 euro per kilogram, în Moldova fiind de 200 euro per kilogram convertit din 1000 bucăți. În România, acciza este 167 euro per kg, iar această abordare este urmată și de alte state europene. De exemplu, în Estonia, acciza pentru produsele de tutun încălzit este 107 euro per kg, iar în Slovenia – 110 euro per kg.

În statele UE, acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit diferă substanțial de acciza aplicată țigărilor convenționale și este, în medie, cu 64% mai mică decât aceasta.

Totodată, rămâne o discrepanță în modul de aplicare a accizei. În Moldova, acciza pentru rezervele de tutun încălzit este aplicată per 1000 unități, în timp ce la nivelul statelor membre UE, s-a ajuns la o abordare unitară în ceea ce privește faptul că aceste produse sunt impozitate în funcție de greutate (pentru produsele din tutun încălzit) sau de volum (pentru produsele electronice ce conțin o soluție pe bază de nicotină). Această decizie se argumentează prin faptul că, atât țigările electronice, cât și produsele din tutun încălzit, pot avea diferite dimensiuni, o cantitate diferită de soluție nicotinică/tutun, greutate diferită.

Conform angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE, Republica Moldova urmează să își alinieze cotele accizelor la produsele din tutun reglementate de Directiva Consiliului 2011/64/UE privind structura și cotele accizelor aplicate tutunului și produsele conexe.

#accizare #Guvern #practici UE #proiect

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.