Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial în România, a depus marți, 6 februarie 2024, la Haga, jurământul de judecător și membru al Curții Internaționale de Justiție a Organizației Națiunilor Unite, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Păcii din Haga, sediul CIJ.

“Declar solemn că îmi voi îndeplini îndatoririle și îmi voi exercita atribuțiile de judecător cu onoare, fidelitate, imparțialitate și conștiinciozitate”, a spus Aurescu, la momentul depunerii jurământului.

Într-o postare separată pe contul său de pe rețeaua X, Aurescu a precizat că mandatul de judecător al Curții reprezintă o “imensă onoare și responsabilitate”, aceea de a face “pace prin drept”.

Looking forward to today’s solemn swearing-in ceremony in the Great Hall of Justice of the Peace Palace in The #Hague.
Joining the UN🇺🇳 International Court of Justice @CIJ_ICJ represents a huge honour&responsibility – that of making „Peace through Law” . pic.twitter.com/DaDOw5GOPh

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 6, 2024

Aurescu este primul judecător român din istoria Curții Internaționale de Justiție, creată în 1945.

“Curtea Internațională de Justiție a organizat marți o ședință publică în cadrul căreia Excelențele Lor, domnul Bogdan-Lucian Aurescu (România), doamna Sarah Hull Cleveland (Statele Unite ale Americii), domnul Juan Manuel Gómez Robledo Verduzco (Mexic) și domnul Dire Tladi (Africa de Sud), noi membri ai Curții, aleși de Adunarea Generală și de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 9 noiembrie 2023, au depus oficial jurământul”, a transmis CIJ.

A great honour to be sworn in today in the Great Hall of Justice of the Peace Palace in The Hague, as #Judge of the UN🇺🇳 International Court of Justice @CIJ_ICJ! #Proud to be the 1️⃣st ever Romanian🇹🇩 Judge of the World Court since its creation in 1945! https://t.co/xW0oY775WU

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 6, 2024

Mandatul de nouă ani al noilor membri începe în aceeași zi.

WATCH LIVE: swearing-in of Judges Gómez Robledo (#Mexico), Cleveland (#UnitedStates), Aurescu (#Romania), and Tladi (#SouthAfrica), new #ICJ members https://t.co/ENc8OI3Bq7

— CIJ_ICJ (@CIJ_ICJ) February 6, 2024

Fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales, pe 9 noiembrie 2023, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie. Aurescu a fost ales cu 117 voturi din partea Adunării Generale și 9 voturi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă a candidat pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, fiind co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și a concurat pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu a fost nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus. Astfel, pentru prima dată în istoria CIJ, un judecător din Rusia nu a fost ales, el fiind învins de candidatul României.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027). În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse.

Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces. Curtea Internațională de Justiție de la Haga are 15 judecători și este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre.

#Bogdan Aurescu #Haga #judecator #Romania

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china