În Republica Moldova filmul documentar, și nu doar el, are de suferit din cauza limitelor bugetare alocate pentru dezvoltarea acestuia. Ministerul Culturii promite că va contribui la crearea unui fond cinematografic, care să susțină producția filmului autohton. La ce etapă se află astăzi filmul documentar în țară se discută în cadrul unei conferințe care a început astăzi la Chișinău, transmite IPN.

Ministrul culturii, Sergiu Prodan, în calitate de regizor de film de ficțiune, recunoaște că la baza cinematografiei stă filmul documentar. Acesta poate exista fără de filmul de ficțiune, nu și invers. Ministrul a dat asigurări că va depune tot efortul necesar pentru ca producția cinematografică din Moldova să vină „de pe cap pe picioare”. Va depune eforturi pentru a crea fondul cinematografiei.

Directorul Centrului Național al Cinematografiei (CNC Moldova), Valentina Iusuphodjaev, spune că lucrurile se întâmplă mai greu dacă nu le faci într-un parteneriat. Evenimentele de felul conferinței de astăzi sunt, în primul rând, pentru tinerii care trebuie să comunice cu cineaștii de aici și întreaga lume, întrucât „filmul este comunicare”.

Vasili Braga, administrator COR, Asociația Industriilor Creative din Moldova, spune că pașii următori care se impun constau în găsirea modalităților de export al producției, de distribuție, dar mai întâi trebuie să se știe sigur că țara are capacitățile necesare și inspirația să se înțeleagă piețele pe care se iese.

Vladimir Druc, conferențiar universitar, șef al Departamentului Multimedia al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, spune că așteaptă, de 30 de ani, să fie bine în cinematografia națională, doar că „în luptele politice se pierde identitatea națională”. Conferențiarul universitar relatează că, în patru ani de studii la Departamentul pe care-l conduce, primul an este destinat filmului documentar, deoarece, crede el, „generația tânără trebuie să aibă imunitate de artă”.

Alexander Nanau, cel care a făcut documentarul „Colectiv” în România, crede că documentarul în zona est-europeană nu a fost luat în serios de fondurile publice. În România cel puțin, este văzut ca un frate mai mic al filmului, care nu e cu adevărat demn de a fi susținut. Dar, totuși, ultimii ani documentările devin tot mai vizibile. Fondul cinematografic din România nu a reușit să aloce decât 10% din bugetul său total pentru filmul documentar. Succesul documentarului „Colectiv” a venit din calitatea filmului, povestit într-un limbaj local, dar înțeles la nivel internațional.

Conferința pe film documentar „Hai cu Doc” va continua și pe 30 septembrie.

#conferinta #experienta #film documentar

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.