Senatul din Haiti l-a ales pe liderul său, Joseph Lambert, ca succesor interimar al preşedintelui asasinat Jovenel Moise.

Îmi exprim umila gratitudine pentru instituţiile politice care mă sprijină, a scris Lambert pe Twitter vineri seară.

El a spus că îşi doreşte să deschidă calea pentru o tranziţie democratică a puterii. Alegerile prezidenţiale şi legislative sunt programate pentru septembrie în Haiti.

Cu toate acestea, Senatul, camera superioară a Parlamentului din Haiti, nu a mai avut cvorum din ianuarie 2020. Prin urmare, iniţial nu a fost clar dacă Lambert va putea totuşi să prea funcţia de preşedinte interimar.

Din cauză că alegerile generale programate pentru octombrie 2019 au fost anulate, parţial în urma unor proteste violente împotriva lui Moise, numai mandatele a 10 din 30 de senatori nu au expirat.

În Camera Deputaţilor toate mandatele au expirat. Opt din cei zece senatori au votat pentru Lambert, iar doi s-au abţinut, conform unor relatări media.

Există de asemenea o mare confuzie şi în legătură cu rolul premierului interimar, după asasinarea lui Moise în locuinţa sa.

Neurochirurgul Ariel Henry urma să devină prim-ministru, fiind numit luni în post de Moise. Însă ceremonia în care Henry trebuia să depună jurământul, programată pentru miercuri, a fost totuşi anulată după asasinat. Claude Joseph, ministru de externe şi fost premier interimar care urma să fie înlocuit de Henry, s-a autodeclarat şef interimar al guvernului.

Din această poziţie, a susţinut discursuri către naţiune, a semnat decrete şi a avut discuţii cu reprezentanţii altor state în ultimele zile.

Moise a fost atacat şi împuşcat mortal la reşedinţa sa miercuri noapte. Soţia sa Martine a fost grav rănită. Ea primeşte îngrijiri medicale în SUA.

Conform poliţiei din Haiti, 28 de mercernari străini au comis asasinatul: 28 de columbieni şi doi americani de origine haitiană. Până acum, 20 de suspectaţi au fost arestaţi şi trei au fost ucişi. Motivaţia crimei nu este clară deocamdată.

În funcţie din 2017, Moise era extrem de nepopular. El a fost acuzat de corupţie, legături cu bande criminale şi tendinţe autocrate.

#Haiti #Joseph Lambert #Jovenel Moïse

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.