„În aparatul administrativ continuă haosul. Cadrele socialiste au rămas neschimbate. Este un dezmăț, când jurista CFM cu un salariu de câteva mii de lei vine la serviciu cu un jaguar și participă în toate comisiile de achiziții, iar peste 6 mii de angajați nu primesc salarii timp de 6 luni”. Declarațiile au fost făcute de către fosutl deputat al Platformei DA, Alexandru Slusari, pe pagina sa de Facebook, acum o zi.

„Din păcate, după schimbarea conducerii entității, situația continuă să degradeze. Datoriile CFM au depășit 800 mln, dintre care circa 180 mln sunt restanțele la salariu. Noul director așa și nu a organizat un dialog eficient cu colectivul. În afară de propunerea aberantă, precum că angajații ar trebui să împrumute credite de la bănci pentru stingerea datoriilor la salarii, alte idei de la dl Tofilat nu au parvenit”, a scris Alexandru Slusari.

„Din motive neclare așa și nu a fost reluată circulația trenului Chișinău-Odesa, deși partea ucraineană a fost disponibilă și în perioada de vară această rută este rentabilă. Nu a fost nicio încercare de a restabili circulația trenurilor internaționale pentru România și Rusia. Din 26 iulie se suspendă circulația trenului Bălți-Ungheni, ultimul tren, deservit de filiala CFM Bălți. Cu părere de rău, Calea Ferată continuă calea spre faliment și doar intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului privind capitalizarea întreprinderii și declararea CFM drept un obiectiv strategic poate salva situația”, a mai continuat acesta.

În acest sens, fostul deputat și-a exprimat speranța că, la una din primele ședințe ale noului Guvern, va fi examinată minuțios problema întreprinderii strategice Calea Ferată.

Amintim că, din luna mai, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are un administrator nou. Este vorba despre Oleg Tofilat, care a fost desemnat învingător de către Consiliul de administrație.

#CFM #director #salarii

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.