Afirmăm cu toată responsabilitatea că compania CARTUȘ în întreaga să perioada de activitate (1998 – 2021) nu a efectuat nicio operațiune cu muniții interzise. Reieșind din prevederile categoriei A a Anexei nr. 1 din Legea 130 /2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă sunt interzise operațiunile cu muniții ce se referă la codul din tariful vamal 930690900. Dintotdeauna compania a efectuat numai importuri de muniții cu codul vamal 93063090, care este permis în circuitul civil și se atribuie de către producători, fiind unic pe întreg spațiul european.

În publicație se mai menționează, că în intervalul anilor 2019 – 2021 compania a importat din SUA și UE 4 loturi impunătoare de cartușe, care mai apoi au fost reexportate în Belarusia și Federația Rusă, câștigând pentru fiecare lot câte 1 mln de euro.

Categoric respingem aceste informații și relatăm cu toată responsabilitatea că în istoria sa, compania CARTUȘ nu a exportat sau reexportat în țările menționate, dar și în alte țări nicio muniție. Afirmațiile noastre pot fi ușor verificate printr-o solicitare către organele vamale ale Republicii Moldova.

Iar relatările ce țin de descrierile tehnice a munițiilor, precum și efectele acestora sunt total incorecte și greșite, ori astfel de caracteristici și explicații ar putea fi oferite doar de experți autorizați. Copierea unor poze de pe internet despre ,,florile morții” nu are nimic comun cu activitatea companiei noastre.

Amintim că Poliția Națională ne-a confirmat că un asemenea caz este investigat. „Colegii noștri dispun de așa gen de informații, de ceva timp. Pe acest caz deja este desfășurată o investigație internă cu verificarea minuțioasă a întregului proces de import/export al munițiilor de orice tip. În cadrul primelor investigații au fost constatate unele abateri în cadrul implementării unor proceduri. După finisarea investigațiilor vom putea veni cu mai multe detalii”, ne-a explicat purtătoarea de cuvânt a Poliției Naționale, Diana Fetco.

Este de menționat că și PCCOCS deocamdată nu a putut oferi mai multe informații, întrucât „la moment sunt desfășurate investigații primare”.

Moldova, implicată în tranzitul munițiilor interzise. Î.S. „CARTUȘ” a pus pe roate afacerea „florile morții”

În ziua în care Realitatea.md a făcut publice informațiile privind afacerea cu „florile morții”, la sediul redacției, s-a prezentat Vasile Gondiu, însoțit de încă o persoană. În cadrul discuției, ambii și-au exprimat nemulțumirea în raport cu articolul publicat. De asemenea, au cerut divulgarea surselor noastre și retragerea articolului. Realitatea.md nu a satisfăcut solicitările, însă și-a exprimat disponibilitatea de a publica o reacție a întreprinderii.

„Florile morții”! Directorul „Cartuș” dă vina pe concurenți. Reacția: „Aiureli, aberații, minciuni…”

Într-un final, Vasile Gondiu a oferit una doar că pentru Jurnal TV. „Aiureli, aberații, minciuni, tâmpenii și marasm. Punct. -De ce au apărut asemenea informații? Concurenții noștri joacă. Ei au început încă de anul trecut să ne afunde și să ne elimine de pe piață. Noi avem deja și o cerere la Procuratură. Procesul este în derulare”, a declarat acesta.

#Î.S. „CARTUȘ”#PCCOCS #Vasile Gondiu

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.