Vitalii Ignatiev se plânge în presa rusă că autoritățile de la Chișinău nu se implică în soluționarea conflictului transnistrean. Potrivit lui, dacă și-ar dori remedierea, responsabilii „nu ar refuza dialogul”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat pentru publicația Izvestia. El s-a referit inclusiv la declarația lui Dorin Recean privind demilitarizarea și a reiterat afirmațiile precum că regiunea este blocată economic și comecial.

„Considerăm speculative tezele că este necesară reformatarea operațiunii de menținere a păcii, că a devenit învechită și că trupele ruse ar trebui retrase. Nu au nimic de-a face cu realitatea. Pentru că Transnistria, Rusia și alți participanți la procesul de negociere pornesc de la faptul că întâi este necesar să se obțină o soluționare durabilă, definitivă, a conflictului dintre Moldova și Transnistria. Și credem că ar trebui să fie corect și să țină cont de voința transnistrenilor, care au ales natura independentă a dezvoltării. Și singura modalitate de a ne gândi la reformatarea operațiunii de menținere a păcii este posibilă numai după ce ajungem în sfârșit la o reglementare a relațiilor noastre și punem capăt conflictului. Dar înainte de asta, a face acest lucru este greșit și contraproductiv. Nu poți pune căruța înaintea calului. Adică, relația cauzală este puternic încălcată”, a spus Ignatiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Referindu-se la dialog, așa-numitul ministru de Externe de la Tiraspol s-a referit la faptul că Maia Sandu ar fi refuzat întrevederi cu Vadim Krasnoselski. În același timp, el a mai vorbit și despre legea separatismului, declarând că nu a primit de la Oleg Serebrian garanții că nu va fi reținut dacă vine tratative organizate la Chișinău.

„Dacă guvernarea Republicii Moldova ar dori o soluționare rapidă, atunci, probabil, ar fi mai activ implicată în negocieri cu Transnistria și nu ar refuza întâlniri la diferite niveluri, inclusiv la cel mai înalt nivel. Am invitat pe președinta Republicii Moldova la un astfel de dialog opt ori, dar a existat un refuz. (…) Există, de asemenea, multe măsuri de presiune – restricții privind aprovizionarea cu alimente și medicamente, legea separatismului și alte articole care permit represiuni în masă împotriva transnistrenilor. Aceștia sunt pași distructivi, arată că Chișinăul nu este pregătit pentru dialog normal, civilizat. Și aceasta este o tendință foarte periculoasă. Prin urmare, credem că nu există alternativă la o operațiune de menținere a păcii, nu ar trebui să existe speculații. Pacea și securitatea pot fi asigurate doar prin negocieri în cadrul operațiunii de menținere a păcii în curs, care s-a dovedit a fi de succes”, a mai spus Ignatiev.

#Ignatiev #interviu #Moldova #presa rusa #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.