Cazul vicepreședintelui Organizației de Tineret PAS, angajat la Ministerul Culturii fără diplomă de licență și remunerat cu aproximativ 33 de mii de lei lunar, nu reprezintă o problemă de legalitate, ci una de moralitate. Declarația a fost făcută de deputatul PAS, Igor Chiriac, care a făcut totodată apel la toleranță, îndemnând ca tânărul să nu fie „ars pe rug” în spațiul public.

Parlamentarul a recunoscut că nivelul salariului acordat unui tânăr angajat la minister este dificil de explicat în raport cu veniturile altor categorii de bugetari, însă a spus că dezbaterea publică nu ar trebui să se transforme într-o condamnare a persoanei.

„Este greu să-i explici unui profesor sau unui angajat în domeniul Culturii că un tânăr are un salariu mare. De cealaltă parte, n-aș vrea să scoatem acest tânăr într-o discuție publică, să ardem pe rug un copil care are toată viața înainte. Tânărul respectiv a fost concediat după aceste discuții publice”, a declarat deputatul PAS, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

În același timp, deputatul spune că angajarea tânărului la minister nu a avut loc cu încălcarea legii, susținând că activitatea acestuia trebuie evaluată prin prisma muncii pe care a prestat-o.

„Nimeni nu neagă faptul că acest caz este o problemă de moralitate, nu este o problemă de legalitate. Acest tânăr trebuie judecat pentru ceea ce a făcut și poate să facă”, a precizat parlamentarul.

Igor Chiriac a respins, totodată, speculațiile potrivit cărora remunerarea tânărului ar fi avut legătură cu activitatea sa politică în cadrul PAS, subliniind că salariul a fost achitat exclusiv pentru munca prestată în cadrul Ministerului Culturii.

„Acest tânăr nu a fost plătit pentru munca din cadrul partidului. El a activat în cadrul ministerului și a fost plătit pentru munca de la minister”, a punctat Igor Chiriac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Numele lui Bogdan Zgherea a devenit viral, după ce s-a aflat că acesta a ridicat sute de mii de lei pentru proiecte de comunicare realizate la Ministerul Culturii, deși nu deține nici măcar studii de licență finalizate. Fostul ministru, Sergiu Prodan, voia să îl facă consilier, însă din cauza lipsei diplomei a decis să îi mențină contractul de prestare servicii, încheiat fără desfășurarea unui concurs.

„Mai avem angajați în așa condiții”. Jardan: Zgherea efectua și muncă de secretariat la Ministerul Culturii

#Igor Chiriac #Ministerul Culturii #salariu #tanar

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.