Președintele Parlamentului s-a arătat critic la adresa reprezentanților Moldovagaz, după ce Vadim Ceban a menționat că ANRE a majorat prea puțin tariful la gazele naturale, fapt ce nu permite acoperirea cheltuielilor de achiziție a gazului. Igor Grosu le cere celor de la Moldovagaz să acționeze în interesul cetățenilor Republicii Moldova și să vină și cu soluții de depășire a crizei, nu doar cu propuneri de majorare a tarifului, notează IPN.

Recent ANRE a majorat tariful la gazele naturale până la 18,61 lei pentru un metru cub. După majorare, șeful Moldovagaz a menționat că tarifele ar trebui, din nou, ajustate în creștere, întrucât nici noul tarif nu acoperă prețul de achiziție. Vadim Ceban spune că în luna iunie prețul de achiziție a gazului este de 880 de dolari pentru o mie de metri cubi.

„Vreau să văd de la Moldovagaz și soluții, nu doar să vină în fiecare lună și să spună că mai trebuie de majorat tariful. Deocamdată, doar Guvernul intervine și salvează situația. Moldovagaz este parte a Gazprom-ului și ar trebui să depună puțin efort împreună cu compania-mamă, în caz contrat ar trebui să luăm cuvântul Moldova din denumirea Moldovagaz. Este adevărat, invazia a provocat aceste scumpiri exorbitante, cu 400% au crescut prețurile la produsele energetice și noi pe toate le importăm. Noi nu producem așa ceva”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Președintele Parlamentului spune că în condițiile majorării galopante a prețurilor tuturor produselor, statul monitorizează, în special, prețurile la produsele alimentare și intervine atunci când sunt depistate abuzuri din partea monopoliștilor.

„Autoritățile trebuie să intervină și să nu permită ca unii jucători de pe piața internă, mă refer la produsele alimentare, să abuzeze. În cazul uleiului, statul a intervenit. Și la capitolul TVA și la capitolul excepții pe care le avea acest tip de produs la export liber pe piețele internaționale. Acum avem discuții și cu producătorii și cu reprezentanții lanțurilor comerciale. Noi le-am spus direct că atunci când la toți le este greu, nu este acceptabil ca unora să le fie bine. Le-am spus că acum e nevoie de solidaritate”, a mai spus președintele Parlamentului.

Potrivit prognozelor Băncii Naționale, în Republica Moldova inflația ar putea ajunge la 31% la sfârșitul anului. Inflația ar putea bate în retragere abia în 2023, când este prognozată o scădere a acesteia până la 16,5%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#„Moldova Support Platform”#Igor Grosu #majorare #tarife

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.