Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat demisia Irinei Gutnic din funcția de viceprimar al municipiului Chișinău, după ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a semnat dispoziția în acest sens. Totodată, aceasta a declarat miercuri, 13 mai, că edilul nu i-ar fi explicat motivele reale ale demiterii.

„Pretinsul european Ion Ceban noi l-am demascat demult. Originile lui socialisto-comunistic așa de mult transpiră în tot ce face el, noi suntem departe de a crede că el și-a schimbat comportamentul și idealurile și așa mai departe. Deci, același tipar. De multe ori am spus că s-au regăsit acolo mulți care au eșuat sau au fost, nu știu, alte circumstanțe, au fost dați afară”, a declarat Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 13 mai, Irina Gutnic a declarat că revocarea sa din funcția de viceprimar al municipiului Chișinău a fost făcută ilegal. Aceasta îl acuză pe primarul general, Ion Ceban, de abuz de putere și de administrarea politizată a Primăriei Chișinău.

Totodată, aceasta a adăugat că a aflat despre decizie din presă, iar motivele demiterii nu i-au fost comunicate.

Irina Gutnic părăsește partidul MAN și va contesta în instanță demiterea sa. Reacția lui Ion Ceban

#demisie #Igor Grosu #Ion Ceban #Irina Gutnic #reacție

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc înălțarea sfintei Cruci. Evenimentul comemorează descoperirea crucii lui Hristos în Golgota, în anul 326, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Conform credințelor bisericești, acest moment a adus speranță și mântuire și simbolizează victoria asupra păcatului și morții.

Legenda spune că împărăteasa Elena a descoperit trei cruci pe dealul Golgotei, după ce a organizat săpături. După ce o femeie bolnavă s-a atins de una dintre ele, s-a considerat că anume aceea era crucea Mântuitorului.

De înălțarea sfintei Cruci, creștinii țin post strict, renunță la carne, brânzeturi și ouă, în semn de recunoștință și solidaritate cu suferința lui Hristos. Aceștia se roagă pentru sănătate, pace și binecuvântare în viața lor.

În unele regiuni, de pomi se atârnă busuioc sfințit în formă de cruce, pentru a asigura roada și a atrage belșug. Unii oameni cred că trebuie sfințite monede și ținute lângă o cruciuliță, în portofel, pentru a aduce belșug și spor la muncă.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

Obiceiurile populare mai spun că șerpii și alte reptile încep să se ascundă în subteran începând cu ziua Înălțării Sfintei Cruci.