Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Alexandru Munteanu: Moldova nu are nevoie de banii FMI, ci de sprijinul și certificarea instituției

14 Mai 2026, 10:47
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
14 Mai 2026, 10:47 // Societate //  Cătălina Boico

Premierul Alexandru Munteanu afirmă că Republica Moldova nu are nevoie în acest moment de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), ci mai degrabă de sprijinul și certificarea instituției pentru consolidarea credibilității economice a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, în contextul vizitei experților FMI la Chișinău, în perioada 7-20 mai și al negocierilor pentru un nou program de cooperare, transmite BANI.MD.

Șeful Guvernului susține că situația economică a Republicii Moldova este stabilă, iar sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană reduce presiunea asupra autorităților de a contracta noi împrumuturi.

„Cred că în această etapă de dezvoltare a economiei Republicii Moldova și luând în considerare faptul că avem 1,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, nu ne sunt necesari acești bani, dar avem nevoie de certificare”, a declarat Munteanu.

De asemenea, prim-ministrul a spus că relația cu FMI este importantă mai ales pentru imaginea economică a țării și pentru creșterea încrederii investitorilor externi.

„Ne trebuie mai mult certificări care ne vor permite să ridicăm ratingul țării”, a afirmat Munteanu, adăugând că acest lucru ar putea contribui ulterior la reducerea costurilor de creditare pentru economie și pentru sectorul real.

Munteanu și-a exprimat speranța că instabilitatea economică și conflictele internaționale se vor diminua, ceea ce ar putea influența pozitiv piețele financiare.

„Sper că piețele financiare în lume se vor calma, războaiele vor înceta și atunci ratele se vor reduce, ceea ce este foarte important pentru creditarea noastră”, a declarat premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizita experților FMI are loc în contextul negocierii unui nou program pentru Republica Moldova, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI). Acest mecanism presupune un dialog mai strâns între FMI și autoritățile naționale și are rolul de a susține politicile economice promovate de Guvern, dar și de a consolida încrederea partenerilor externi.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a primit însă ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, după ce autoritățile nu au îndeplinit o serie de angajamente asumate, în special pe partea de cheltuieli bugetare.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.