Negocierile cu Uniunea Europeană este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Este vorba să convingi prin fapte administrative și acest lucru înseamnă mult mai mult decât pur și simplu transpunerea mecanică a unor reguli sau reglementări europene, a declarat Igor Munteanu, preşedintele CUB şi ex-ambasador în cadrul emisiunii Punctul pe AZi, informează tvrmoldova.md.

„Negocierile cu Uniunea Europeană este mult mai complexă decât pare la prima vedere și nu este vorba doar de existența unor avocați care în fiecare zi să se trezească și să spună că Republica Moldova merită pentru că sunt europeni. Dar, este vorba să convingi prin fapte administrative și acest lucru înseamnă mult mai mult decât pur și simplu transpunerea mecanică a unor reguli sau reglementări europene. Și, pentru asta trebuie să existe un plan de negocieri din partea Comisiei Europene, trebuie să existe echipe pregătite de negociatori din ambele părți. Echipele din partea R. Moldova nu sunt pregătite, sunt departe de a fi pregătite pentru că este vorba de 34 de capitole. Fiecare capitol are nevoie de echipe întregi,” a spus Igor Munteanu.

Prin urmare, preşedintele CUB, Igor Munteanu a specificat că în 2013-2014 când s-a negociat acordul de asociere mulți ani după asta s-a regretat pentru că anumite lucruri s-au negociat prost.

„Și, atunci când intri deja în UE și asta ar putea să dureze vreo șapte, zece, cinsprezece ani, iar de felul cum negociezi asta va conta pentru că va influența fundamental și politicile sociale și stimulentele economice pe care le primește în proces de aderare și după. Și mai depinde foarte mult dacă știi care sunt interesele tale și cum le poți negocia. Înafară de capacitatea administrativă, există o anumită lehamite în societate, lumea este obosită și de război, dar și de lipsuri și asta este o problemă mare pentru că fără un suficient sprijin. Lumea vrea rezultate acum nu are speranță de exemplu să primească aceste rezultate în 10-15 ani de zile. Și, depinde de creativitatea și înțelepciunea politicienilor să alimenteze aceste așteptări sau speranțe pozitive într-o intrare în UE ca urmare a efertului colectiv. Este nevoie de un efort colectiv, nu este nevoie de un efort singular, ori sectarian. Iată asta este o proiecție de viitor al R. Moldova care încă lipsește din peisaj,” mai spune ex-ambasador al RM în SUA.

La cele spuse de Igor Munteanu, Doina Gherman l-a întrebat dacă un reprezentat al PSRM sau al Șor va duce această comisie cu cele mai bune intenții și cu toată diligența de a integra R. Moldova în UE?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Igor Munteanu a menționat că în primul rând este un consens înafara Parlamentului și că nimeni nu are de gând să facă pledoarie pentru Șor sau pentru socialiști.

„Aveți foarte mulți oameni în Parlament care știu cât costă ăștia, dar este nevoie de un sprijin și de o platformă de coeziune în societate, asta este extrem de important,” a spus acesta.

Cu toate acestea, Doina Gherman a afirmat că Guvernul are toate capacitățile și dincolo de asta a fost majorat și salariile cu 75 la sută pentru specialiștii care vor fi implicați în proces.

„Noi suntem pregătiți, noi avem echipe pregătite pentru a începe procesul de negocieri. Pe cele 34 de capitole s-a lucrat, dar zic eu insuficient pentru că dacă vedem acum raportat la Ucraina și Georgia din cauza guvernărilor precedente care pur și simplu nu au făcut nimic în toți acești ani, avem de lucrat un pic mai mult acum. Dar, voință politică este, bune intenții sunt, capacitatea și eforturi se depun în fiecare zi. Și, este nevoie de acest consens național. Proiectul integrării în UE este de la Nord la Sud și de la Vest la Est, nu este proiectul unui singur om. Acum la nivel de Parlament este nevoie de acest consens,” a declarat Doina Gherman, preşedintele Comisiei politică externă și integrare europeană.

#Guvern #Igor Munteanu #parlament #salarii #UE

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.