În contextul celor 100 de zile în calitate de rector al Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov a vorbit în premieră într-un interviu al Serviciului Imagine și Relații Publice al USM despre obiectivele și prioritățile stabilite.

„Printre primele obiective trasate, voi accentua soluționarea întrebărilor privind echilibrarea corectă a forțelor și a priorităților. După analiza resurselor disponibile și a capacităților direcțiilor de cercetare, a programelor educaționale, strategiei de dezvoltarea instituției, am început implementarea programului trasat, care e unul foarte funcțional”.

Mai mult, Igor Șarov a declarat că în perioada vizată a studiat și a reformatat structura de personal a universității, a departamentelor educaționale și științifice, aceste măsuri fiind menite „să consolideze colectivul în vederea fortificării acestuia prin cadre care să poată face față noilor sarcini pe care ni le impune timpul”.

„Sarcini dificile, dar interesante, au fost stabilite pentru noul prorector al USM Sergiu Corlat care va fi responsabil de elaborarea strategiei de digitalizare pentru o perioadă de 5 ani cu promovarea unei politici coerente de protecție, conservare și arhivare a datelor pe suport electronic în vederea creșterii calității și performanței instituționale, precum și de asigurarea materială a digitalizării. Bineînțeles, nu fără implicarea Departamentului Tehnologiilor și Serviciilor Informaționale. În competențele echipei, se vor încadra acțiunile privind dezvoltarea și implementarea noilor aplicații, precum e-administrație sau e-cazare etc. care vor contribui la digitalizarea proceselor educaționale și administrative ale Universității”.

În context, rectorul USM a mai conchis că proiectul de implementare a tehnologiilor media în domeniul creativ și universitar, finanțat de către mai mulți parteneri de dezvoltare externi și interni – MEDIACOR la USM urmează să fie primul Centru de Tehnologii Digital – Media din țară.

„Centrul este menit să accelereze dezvoltarea serviciilor din industria creativă, oferindu-le studenților și specialiștilor din această sferă spații de producție multimedia de ultimă generație. La moment, este în plin proces de desfășurare, înaintând cu pași siguri spre finalizare. Vom stărui în continuare să punem în aplicare strategia de dezvoltare instituțională pe termen lung; vom continua să găsim resurse ca să asigurăm condiții mai bune de muncă pentru cadrele universitare, pentru studenți în cămine, dotându-i cu utilitățile și tehnica necesară.”.

Realitatea.md amintește că prima etapă de admitere la studii în cadrul Universității de Stat din Moldova a început la data de 19 iulie curent și va dura până la data de 30 iulie 2021.

Detaliile despre admiterea la USM pot fi consultate AICI.

#Igor Șarov #rector #USM

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.