Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI participă la cea de-a șaptea ședință a Comitetului Director în cadrul Proiectului Transfrontalier SMURD-2, aceasta fiind derulată în baza Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, al Uniunii Europene. Participanții la întruniri discută progresele, problemele și riscurile în implementarea proiectului, dar și examinează planul de intervenție comun și procedurile asociate.

Proiectul transfrontalier SMURD-2 este finanțat de Uniunea Europeană cu un buget de peste 10 milioane de euro și prevede reconstrucția a două puncte de operare SMURD la Ungheni şi Cantemir, construcţia a patru heliporturi pentru elicoptere SMURD în preajma a patru spitale din municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul, achiziționarea a 14 autospeciale specifice misiunilor SMURD, dar si construcția a doua Unități de Primiri Urgențe la Chișinău și Bălți.

Potrivit reprezentanților IGSU, cea de-a șaptea ședință a Comitetului Director se desfășoară la Chișinău. În cadrul activităților participă șeful IGSU, general – maior al serviciului de salvare Mihail Harabagiu și reprezentanții tuturor instituțiilor implicate în realizarea proiectului printre care Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al MAI România, Inspectoratul General de Aviaţie al MAI România, Ministerul Sănătăţii din România, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi, România, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, Institutul de Medicină Urgentă din R. Moldova.

Perioada de implementare a activităţilor nominalizate este finalul anului 2022.

#IGSU #Proiect transfrontalier #SMURD-2

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.