Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Noua listă a țărilor cu risc pentru România: Maldive iese din roșu, Grecia – deja în galben. Dar Republica Moldova?

23 Iul. 2021, 09:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Iul. 2021, 09:15 // Actualitate //  Realitatea.md

În România, autoritățile au publicat noua listă a țărilor cu risc epidemiologic, pe coduri de culori – roșu, galben și verde, în funcție de incidența cazurilor de COVID-19. Grecia, o destinație turistică preferată de români, rămâne în zona galbenă. Maldive, o altă destinație turistică, iese din zona roșie și trece în zona galbenă. Ce-i cu Republica Moldova?

Dacă țara din care vine persoana respectivă este în zona galbenă, persoana nu intră în carantină dacă este vaccinată sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Dacă este din zona roşie, fie persoana este vaccinată, fie intră în carantină. Testul nu mai scuteşte de carantină.

Măsura carantinei se aplică pentru 14 zile, dar rămâne valabilă şi prevederea potrivit căreia dacă o persoană carantinată face un test COVID-19 în a opta zi de carantină şi rezultatul e negativ poate ieşi din carantină în a zecea zi.

Sunt scutiți de carantină copiii sub 3 ani, fără condiții, și cei cu vârste între 3 și 16 ani, dacă au un test COVID negativ.

În plus, sunt scutiți de carantină cei care stau mai puțin de 3 zile pe teritoriul României.

Țările din zona roșie

  • Insulele Virgine Britanice 54.0
  • Jersey 24.9
  • Cipru 14.8
  • Seychelles 12.6
  • Fiji 12.4
  • Mongolia 9.3
  • Tunisia 8.6
  • Marea Britanie** 7.4
  • Cuba 7.2
  • Gibraltar 6.8
  • Olanda 6.7
  • Namibia 6.5
  • Botswana 6.2
  • Spania 6.2
  • Columbia 5.5
  • Kuweit 5.2
  • Georgia 4.8
  • Andorra 4.8
  • Argentina 4.8
  • Malaysia 4.6
  • Libia 4.2
  • Portugalia 4.1
  • Africa de Sud** 3.9
  • Malta 3.8
  • Costa Rica 3.6
  • Insula Man 3.6
  • Panama 3.4
  • Iran 3.4
  • Suriname 3.3
  • Kazahstan 3.1
  • Irak 3.0
  • Insulele Feroe 3.0
  • Brazilia** 2.9
  • Nepal** 0.8
  • India** 0.4

Țările din zona galbenă

  • Grecia 2.9
  • Kârgâzstan 2.8
  • Luxemburg 2.8
  • Maldive 2.8
  • Curaçao 2.8
  • Monaco 2.7
  • Federația Rusă 2.5
  • Oman 2.4
  • Emiratele Arabe Unite 2.3
  • Insulele Virgine ale Statelor Unite 2.3
  • Indonezia 2.2
  • Paraguay 2.2
  • Irlanda 2.0
  • Zimbabwe 2.0
  • Trinidad si Tobago 1.9
  • Danemarca 1.9
  • Thailanda 1.8
  • Guatemala 1.8
  • Bahamas 1.7
  • Uruguay 1.7
  • Eswatini 1.6

Țările din zona verde

  • Guyana 1.5
  • Belgia 1.5
  • Chile 1.5
  • Belarus 1.4
  • Bolivia 1.4
  • Statele Unite ale Americii 1.2
  • Franța 1.2
  • Myanmar 1.2
  • Sint Maarten 1.2
  • Zambia 1.2
  • Honduras 1.2
  • Rwanda 1.1
  • Saint Kitts si Nevis 1.1
  • Israel 1.0
  • Capul Verde 1.0
  • Turcia 1.0
  • Mexic 1.0
  • Bangladesh 1.0
  • Belize 1.0
  • Sri Lanka 0.9
  • Bonaire, Saint Eustatius si Saba 0.9
  • Bahrain 0.9
  • Saint Lucia 0.8
  • Aruba 0.8
  • Peru 0.8
  • Republica Dominicana 0.8
  • Cambodgia 0.8
  • Iordania 0.8
  • Liban 0.8
  • Insulele Turks si Caicos 0.8
  • Ecuador 0.8
  • Guernsey 0.7
  • Filipine 0.7
  • Finlanda 0.7
  • Elveția 0.7
  • Armenia 0.6
  • Barbados 0.6
  • Muntenegru 0.6
  • Mozambic 0.6
  • Maroc 0.6
  • Qatar 0.6
  • Liechtenstein 0.6
  • Venezuela 0.5
  • Puerto Rico 0.5
  • Estonia 0.5
  • Timorul de Est 0.5
  • Arabia Saudita 0.5
  • Groenlanda 0.5
  • Guam 0.5
  • Senegal 0.5
  • Mauritius 0.4
  • El Salvador 0.4
  • Norvegia 0.4
  • Coreea de Sud 0.4
  • Italia 0.4
  • Lesotho 0.4
  • Slovenia 0.4
  • Afghanistan 0.4
  • Malawi 0.3
  • Bhutan 0.3
  • Gambia 0.3
  • Mauritania 0.3
  • Austria 0.3
  • Letonia 0.3
  • Suedia 0.3
  • Croația 0.3
  • Lituania 0.3
  • Cehia 0.3
  • Japonia 0.3
  • Republica Moldova 0.3
  • Polinezia Franceza 0.3
  • Jamaica 0.3
  • Algeria 0.3
  • Vietnam 0.3
  • Serbia 0.2
  • Uzbekistan 0.2
  • Montserrat 0.2
  • Palestina 0.2
  • Saint Vincent si Grenadine 0.2
  • Ucraina 0.2
  • Insulele Cayman 0.2
  • Germania 0.2
  • Azerbaidjan 0.2
  • Sao Tome si Principe 0.2
  • Liberia 0.2
  • Dominica 0.2
  • Canada 0.2
  • Uganda 0.2
  • Bermuda 0.1
  • Bulgaria 0.1
  • Laos 0.1
  • Pakistan 0.1
  • San Marino 0.1
  • Slovacia 0.1
  • Ungaria 0.1
  • Bosnia si Herțegovina 0.1
  • Kenia 0.1
  • Islanda 0.1
  • Comore 0.1
  • Macedonia de Nord 0.1
  • Guineea Ecuatoriala 0.1
  • Tadjikistan 0.1
  • Guineea 0.1
  • Nicaragua 0.1
  • Ghana 0.1
  • Guineea Bissau 0.1
  • Gabon 0.1
  • Singapore 0.1
  • Brunei Darussalam 0.1
  • Togo 0.1
  • Anguilla 0.1
  • Eritreea 0.1
  • Kosovo 0.1
  • Haiti 0.1
  • Albania 0.1
  • Sierra Leone 0.0
  • Angola 0.0
  • Australia 0.0
  • Congo 0.0
  • Romania 0.0
  • Burundi 0.0
  • Djibouti 0.0
  • Taiwan 0.0
  • Sudan 0.0
  • Grenada 0.0
  • Nigeria 0.0
  • Somalia 0.0
  • Madagascar 0.0
  • Benin 0.0
  • Mali 0.0
  • Niger 0.0
  • Burkina Faso 0.0
  • Yemen 0.0
  • Republica Democrata Congo 0.0
  • Polonia 0.0
  • Egipt 0.0
  • Papua Noua Guinee 0.0
  • Noua Zeelanda 0.0
  • Republica Centrafricana 0.0
  • Wallis si Futuna 0.0
  • Camerun 0.0
  • Antigua si Barbuda 0.0
  • Insulele Mariane de Nord 0.0
  • Etiopia 0.0
  • Ciad 0.0
  • Siria 0.0
  • Coasta de Fildeș 0.0
  • Sudanul de Sud 0.0
  • Republica Populara Chineza 0.0
  • Insulele Falkland (Malvine) 0.0
  • Vatican 0.0
  • Insulele Marshall 0.0
  • Micronezia 0.0
  • Noua Caledonie 0.0
  • Insulele Solomon 0.0
  • Tanzania 0.0
  • Vanuatu 0.0
  • Sahara de vest 0.0

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!