Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Noua listă a țărilor cu risc pentru România: Maldive iese din roșu, Grecia – deja în galben. Dar Republica Moldova?

23 Iul. 2021, 09:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Iul. 2021, 09:15 // Actualitate //  Realitatea.md

În România, autoritățile au publicat noua listă a țărilor cu risc epidemiologic, pe coduri de culori – roșu, galben și verde, în funcție de incidența cazurilor de COVID-19. Grecia, o destinație turistică preferată de români, rămâne în zona galbenă. Maldive, o altă destinație turistică, iese din zona roșie și trece în zona galbenă. Ce-i cu Republica Moldova?

Dacă țara din care vine persoana respectivă este în zona galbenă, persoana nu intră în carantină dacă este vaccinată sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Dacă este din zona roşie, fie persoana este vaccinată, fie intră în carantină. Testul nu mai scuteşte de carantină.

Măsura carantinei se aplică pentru 14 zile, dar rămâne valabilă şi prevederea potrivit căreia dacă o persoană carantinată face un test COVID-19 în a opta zi de carantină şi rezultatul e negativ poate ieşi din carantină în a zecea zi.

Sunt scutiți de carantină copiii sub 3 ani, fără condiții, și cei cu vârste între 3 și 16 ani, dacă au un test COVID negativ.

În plus, sunt scutiți de carantină cei care stau mai puțin de 3 zile pe teritoriul României.

Țările din zona roșie

  • Insulele Virgine Britanice 54.0
  • Jersey 24.9
  • Cipru 14.8
  • Seychelles 12.6
  • Fiji 12.4
  • Mongolia 9.3
  • Tunisia 8.6
  • Marea Britanie** 7.4
  • Cuba 7.2
  • Gibraltar 6.8
  • Olanda 6.7
  • Namibia 6.5
  • Botswana 6.2
  • Spania 6.2
  • Columbia 5.5
  • Kuweit 5.2
  • Georgia 4.8
  • Andorra 4.8
  • Argentina 4.8
  • Malaysia 4.6
  • Libia 4.2
  • Portugalia 4.1
  • Africa de Sud** 3.9
  • Malta 3.8
  • Costa Rica 3.6
  • Insula Man 3.6
  • Panama 3.4
  • Iran 3.4
  • Suriname 3.3
  • Kazahstan 3.1
  • Irak 3.0
  • Insulele Feroe 3.0
  • Brazilia** 2.9
  • Nepal** 0.8
  • India** 0.4

Țările din zona galbenă

  • Grecia 2.9
  • Kârgâzstan 2.8
  • Luxemburg 2.8
  • Maldive 2.8
  • Curaçao 2.8
  • Monaco 2.7
  • Federația Rusă 2.5
  • Oman 2.4
  • Emiratele Arabe Unite 2.3
  • Insulele Virgine ale Statelor Unite 2.3
  • Indonezia 2.2
  • Paraguay 2.2
  • Irlanda 2.0
  • Zimbabwe 2.0
  • Trinidad si Tobago 1.9
  • Danemarca 1.9
  • Thailanda 1.8
  • Guatemala 1.8
  • Bahamas 1.7
  • Uruguay 1.7
  • Eswatini 1.6

Țările din zona verde

  • Guyana 1.5
  • Belgia 1.5
  • Chile 1.5
  • Belarus 1.4
  • Bolivia 1.4
  • Statele Unite ale Americii 1.2
  • Franța 1.2
  • Myanmar 1.2
  • Sint Maarten 1.2
  • Zambia 1.2
  • Honduras 1.2
  • Rwanda 1.1
  • Saint Kitts si Nevis 1.1
  • Israel 1.0
  • Capul Verde 1.0
  • Turcia 1.0
  • Mexic 1.0
  • Bangladesh 1.0
  • Belize 1.0
  • Sri Lanka 0.9
  • Bonaire, Saint Eustatius si Saba 0.9
  • Bahrain 0.9
  • Saint Lucia 0.8
  • Aruba 0.8
  • Peru 0.8
  • Republica Dominicana 0.8
  • Cambodgia 0.8
  • Iordania 0.8
  • Liban 0.8
  • Insulele Turks si Caicos 0.8
  • Ecuador 0.8
  • Guernsey 0.7
  • Filipine 0.7
  • Finlanda 0.7
  • Elveția 0.7
  • Armenia 0.6
  • Barbados 0.6
  • Muntenegru 0.6
  • Mozambic 0.6
  • Maroc 0.6
  • Qatar 0.6
  • Liechtenstein 0.6
  • Venezuela 0.5
  • Puerto Rico 0.5
  • Estonia 0.5
  • Timorul de Est 0.5
  • Arabia Saudita 0.5
  • Groenlanda 0.5
  • Guam 0.5
  • Senegal 0.5
  • Mauritius 0.4
  • El Salvador 0.4
  • Norvegia 0.4
  • Coreea de Sud 0.4
  • Italia 0.4
  • Lesotho 0.4
  • Slovenia 0.4
  • Afghanistan 0.4
  • Malawi 0.3
  • Bhutan 0.3
  • Gambia 0.3
  • Mauritania 0.3
  • Austria 0.3
  • Letonia 0.3
  • Suedia 0.3
  • Croația 0.3
  • Lituania 0.3
  • Cehia 0.3
  • Japonia 0.3
  • Republica Moldova 0.3
  • Polinezia Franceza 0.3
  • Jamaica 0.3
  • Algeria 0.3
  • Vietnam 0.3
  • Serbia 0.2
  • Uzbekistan 0.2
  • Montserrat 0.2
  • Palestina 0.2
  • Saint Vincent si Grenadine 0.2
  • Ucraina 0.2
  • Insulele Cayman 0.2
  • Germania 0.2
  • Azerbaidjan 0.2
  • Sao Tome si Principe 0.2
  • Liberia 0.2
  • Dominica 0.2
  • Canada 0.2
  • Uganda 0.2
  • Bermuda 0.1
  • Bulgaria 0.1
  • Laos 0.1
  • Pakistan 0.1
  • San Marino 0.1
  • Slovacia 0.1
  • Ungaria 0.1
  • Bosnia si Herțegovina 0.1
  • Kenia 0.1
  • Islanda 0.1
  • Comore 0.1
  • Macedonia de Nord 0.1
  • Guineea Ecuatoriala 0.1
  • Tadjikistan 0.1
  • Guineea 0.1
  • Nicaragua 0.1
  • Ghana 0.1
  • Guineea Bissau 0.1
  • Gabon 0.1
  • Singapore 0.1
  • Brunei Darussalam 0.1
  • Togo 0.1
  • Anguilla 0.1
  • Eritreea 0.1
  • Kosovo 0.1
  • Haiti 0.1
  • Albania 0.1
  • Sierra Leone 0.0
  • Angola 0.0
  • Australia 0.0
  • Congo 0.0
  • Romania 0.0
  • Burundi 0.0
  • Djibouti 0.0
  • Taiwan 0.0
  • Sudan 0.0
  • Grenada 0.0
  • Nigeria 0.0
  • Somalia 0.0
  • Madagascar 0.0
  • Benin 0.0
  • Mali 0.0
  • Niger 0.0
  • Burkina Faso 0.0
  • Yemen 0.0
  • Republica Democrata Congo 0.0
  • Polonia 0.0
  • Egipt 0.0
  • Papua Noua Guinee 0.0
  • Noua Zeelanda 0.0
  • Republica Centrafricana 0.0
  • Wallis si Futuna 0.0
  • Camerun 0.0
  • Antigua si Barbuda 0.0
  • Insulele Mariane de Nord 0.0
  • Etiopia 0.0
  • Ciad 0.0
  • Siria 0.0
  • Coasta de Fildeș 0.0
  • Sudanul de Sud 0.0
  • Republica Populara Chineza 0.0
  • Insulele Falkland (Malvine) 0.0
  • Vatican 0.0
  • Insulele Marshall 0.0
  • Micronezia 0.0
  • Noua Caledonie 0.0
  • Insulele Solomon 0.0
  • Tanzania 0.0
  • Vanuatu 0.0
  • Sahara de vest 0.0

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.