Marcarea Zilei Mondiale a Hepatitei – 28 iulie 2021 oferă o oportunitate pentru a îmbunătăți cunoștințele publicului cu privire la riscul de infectare cu hepatitele virale, a promova vacinarea contra hepatitei virale B, testarea populației la hepatitele virale pentru cunoașterea statutului, adresarea pentru tratamentul antiviral și a accelera răspunsul la hepatită pentru a obține eliminarea până în 2030.

Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a aborda problemele ce țin de hepatitele virale în rândul societății civile, mass-mediei, a autorităților, stimulând astfel acțiunile necesare pentru eliminarea hepatitelor virale către în 2030. Tema evenimentului din acest an este „Hepatita nu poate aștepta”, cu accent pe prevenirea HVB în rândul gravidelor și nou-născuților.

La nivel mondial, virusurile hepatitice B și C au afectat 354 milioane de persoane, provocând 1,1 milioane de decese anual. În regiunea europeană a OMS, aproximativ 14 milioane de persoane trăiesc cu hepatită virală B și aproximativ 12 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitic C.

Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030, prin vaccinare, testare și diagnosticare, tratament antiviral și informare și conștientizare.

Conform datelor statistice în Republica Moldova, în anul 2020 au fost înregistrate în total 1422 cazuri (a. 2019-2957) de hepatite virale, inclusiv 33(2,3%) cazuri (a. 2019-139 (4,7%) forme acute și 1389 (97,7%) (a. 2019- 2818 (95,3%) cazuri forme cronice. Din totalul cazurilor de hepatite virale înregistrate, 917 (64,5%) sunt hepatite virale B, C și D, 483(34,0%) cazuri purtători de AgHBs, 10 (0,7%) cazuri hepatită virală A și 2 (0,8%) cazuri alte hepatite virale.

În instituțiile medico–sanitare, cumulativ în anul 2020 au fost înregistrați 45582 pacienți cu hepatite virale cronice B, C și D și 4534 pacienți cu ciroze hepatice virale. În 6 luni curente, au fost înregistrate 4 cazuri de hepatită virală B acută, 11 cazuri de hepatită virală C acută, 242 cazuri de hepatită virală B cronică fără Delta antigen, 26 cazuri de hepatită virală B cu Delta antigen și 291 cazuri cu hepatită virală C cronică.

Răspunsul național în combaterea hepatitelor virale se realizează prin implementarea Programului Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021, aprobat de Guvern la 26 mai 2017 și are ca scop reducerea morbidităţii prin hepatitele virale B, C şi D acute, cronice și ciroze, inclusiv cu minimizarea consecințelor socio-economice.

Tratamentul antiviral al bolnavilor cu hepatite cronice și ciroze hepatice virale B, C, D este accesibil, inclusiv pentru pacienții din penitenciare și se realizează în conformitate cu prevederile actele normative în vigoare.

Din momentul inițierii tratamentului antiviral la nivel de țară din noiembrie 2016 până în decembrie 2020 au fost incluși în tratament antiviral 22192 pacienți. Eficacitatea tratamentului antiviral a fost estimată de peste 97%.

În populațiile-cheie (utilizatorii de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial și bărbații care practică sex cu bărbați) se realizează intervenții de comunicare, informare, educare şi referirea beneficiarilor proiectelor de reducere a riscurilor pentru testare la hepatitele B şi C și vaccinare împotriva hepatitei B în instituţiile medico-sanitare publice.

#hepatita #constientizarea populatiei #ANSP

O intervenție militară a SUA în Iran ar putea avea loc cel mai probabil în următoarele 24 de ore, au declarat, sub anonimat, doi oficiali europeni, citați de Reuters, transmite mediafax.ro.

„Un oficial israelian a mai spus că Trump pare să fi luat decizia de a interveni, deși amploarea și momentul intervenției nu au fost deocamdată clarificate”, arată Reuters.

Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu

Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri un oficial american, după ce un înalt oficial iranian a afirmat că Teheranul a avertizat țările vecine că va ataca bazele americane dacă Washingtonul va lansa un atac.

În contextul în care conducerea Iranului încearcă să potolească cele mai grave tulburări interne cu care s-a confruntat vreodată Republica Islamică, Teheranul încearcă să descurajeze amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a interveni în favoarea protestatarilor antiguvernamentali.

Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele cheie din regiune, ca măsură de precauție, având în vedere tensiunile regionale crescute, conform Reuters.

Marea Britanie retrage, de asemenea, o parte din personalul său dintr-o bază aeriană din Qatar, în perspectiva unor posibile atacuri ale SUA. Ministerul britanic al apărării nu a făcut niciun comentariu imediat.

Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent

„Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent, dar acesta este și modul în care se comportă această administrație pentru a-i ține pe toți în alertă. Imprevizibilitatea face parte din strategie”, a afirmat miercuri un oficial militar occidental pentru Reuters.

Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA ar putea avea loc în următoarele 24 de ore. Un oficial israelian a declarat, de asemenea, că se pare că Trump a decis să intervină, deși amploarea și momentul intervenției rămân neclare.

Qatarul a declarat că retragerea personalului de la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, „a fost întreprinsă ca răspuns la tensiunile regionale actuale”.

Trei diplomați au declarat că unor membri ai personalului li s-a cerut să părăsească baza, deși nu au existat semne imediate că un număr mare de soldați ar fi fost transportați cu autobuzul la un stadion de fotbal și la un centru comercial, așa cum s-a întâmplat cu câteva ore înainte de atacul cu rachete iranian de anul trecut.

Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni

Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni în sprijinul protestatarilor din Iran, unde mii de oameni au fost uciși în urma represiunii împotriva tulburărilor împotriva regimului.