Pe parcursul anului trecut, instanțele de judecată au soluționat, în total, 254.506 dosare, iar altele circa o sută de mii au rămas restanțe pentru anul curent. Datele privind volumul de lucru al instanțelor de judecată au fost publicate de către Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, scrie bizlaw.md.

În cele 20 de instanțe din țară, în anul 2022 au lucrat efectiv 375 de judecători din totalul de 489 conform statutului de personal. Cel mai mare număr de magistrați lipsă a fost la Judecătoria Chișinău, unde din 155 de funcții, doar 110 au fost ocupate. În raport procentual, cea mai mare diferență dintre numărul de funcții stabilite și numărul de funcții ocupate s-a înregistrat la Judecătoria Anenii Noi, unde doar 50 la sută dintre funcții au fost ocupate, cinci judecători din totalul de zece. În același timp, anul trecut au fost două instanțe care au activat la capacitate maximă, este vorba despre Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Ungheni, unde au activat șapte și, respectiv, 12 judecători.

Potrivit datelor AAIJ, pe parcursul anului 2022, un judecător a soluționat, în funcție de instanța la care a activat, în medie între 276 și 923 dosare. Cei 13 magistrați de la Judecătoria Edineț au soluționat, în medie, câte 923 cauze. Acesta fiind cel mai înalt indicator anul trecut. Pe locul doi s-au clasat magistrații de la Judecătoria Anenii Noi, cu 921 dosare, urmați de colegii de la Judecătoria Căușeni, cu 874 cauze.

În același timp, cea mai mică încărcătură după numărul de dosare a fost la Curtea de Apel Comrat, 276 dosare, Curtea de Apel Cahul, 348 cauze și Curtea Supremă de Justiție, 354 dosare.

La sfârșitul anului trecut au fost înregistrate 96.475 cauze restante. Pentru soluționarea acestora, magistrații au nevoie de circa 139 de zile.

#date statistice #dosare #instante de judecata #judecatori

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.