Din 2026, vaccinul oral contra poliomielitei (sub formă de picături) va fi exclus din calendarul de imunizare la vârsta de 2, 4 și 6 luni. Acesta va fi administrat injectabil în cadrul unui vaccin comun (HepB+DTP+Hib+IPV), la aceleași vârste, informează Suntparinte.md.
Totodată, la solicitarea părinților, fetele și băieții vor primi o doză de vaccin anti-HPV la vârsta de 9-14 ani, altele două urmând să fie administrate doar fetelor/femeilor de 15-16 ani. Tot la solicitarea părinților, vaccinul contra meningitei va putea fi administrat copiilor la 6 luni. Acestea sunt câteva dintre actualizările incluse în Programul național de imunizări pentru anii 2023-2027, care a fost aprobat astăzi de Guvern.
Modificarea 1: Vaccinul contra poliomielitei
Începând cu 2026, vaccinul antipolio nu va mai fi administrat oral (sub formă de picături) la vârsta de 2, 4 și 6 luni. În schimb, va fi inclus în vaccinul hexavalent injectabil (HepB+DTP+Hib+IPV), care va fi administrat intramuscular. Astfel, copiii vor fi protejați, printr-o singură injecție, împotriva a șase boli grave: hepatita B, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, infecția cu Hib și poliomielita.
În iunie 2024, acest vaccin hexavalent (DTP-HepB-Hib-VPI) a fost precalificat de OMS, fiind recomandat pentru administrare la vârstele de 2, 4 și 6 luni. Specialiștii susțin că noua formulă va asigura o imunitate mai înaltă împotriva poliomielitei începând cu vârsta de 2 luni.
Vaccinul sub formă de picături orale va fi administrat doar la vârstele de 22–24 de luni și 6–7 ani. Vaccinul injectabil contra poliomielitei va fi administrat separat la 6 luni (pe lângă cel hexavalent) și la 24 de luni, fiind recomandat de OMS în contextul obiectivului de eliminare a poliomielitei.
Modificarea 2: Vaccinul antimeningococic – opțional, de la 6 luni
Noul calendar prevede, în premieră, introducerea treptată a vaccinului împotriva infecției meningococice, la solicitarea părinților, începând cu vârsta de 6 luni. Prima doză va fi administrată concomitent cu HepB+DTP+Hib+VPI sau peste 30 de zile de la acestea. A doua doză va fi administrată la un interval de cel puțin 6 luni de la prima.
Autoritățile planifică să includă vaccinul contra infecției meningococice în lista celor obligatorii, în Programul național de imunizare pentru perioada 2028-2032, ca măsură pentru prevenirea formelor grave de boală și reducerea mortalității infantile.
Boala meningococică este o infecție bacteriană gravă, care poate duce la: meningită (inflamarea membranelor care învelesc creierul și măduva spinării) și infecție sangvină (septicemie). Dacă nu este tratată imediat, boala meningococică poate să evolueze rapid și să pună viața în pericol.
La nivelul Uniunii Europene, sunt raportate anual, în medie, 3.000 de cazuri. Boala este fatală în aproximativ 10-20% dintre cazuri. În Republica Moldova, în ultimii 10 ani, au fost înregistrate peste 220 de cazuri de infecție meningococică, dintre care circa 60% au avut loc la copiii cu vârsta de până la 2 ani. În același timp, 50 de copii din acest grup de vârstă au decedat.
Modificarea 3. Vaccinul anti-HPV
Noul document include o nouă schemă de vaccinare împotriva HPV (papilomavirusul uman), care nu este deocamdată obligatoriu în țara noastră. Astfel, fetele și băieții vor putea fi vaccinați cu o singură doză la 9–14 ani. Ulterior, fetele/femeile vor primi alte două doze, până la vârsta de 26 de ani (recomandat la 15-16 ani, la o distanță de minimum 6 luni între cele două doze).
În Republica Moldova, 600-700 de femei sunt diagnosticate anual cu afecțiuni precanceroase ale colului uterin, iar 300-350 de femei primesc diagnosticul de cancer de col uterin. În 2010-2022, anual au fost înregistrate între 260 și 370 de cazuri de cancer de col uterin, fiind al patrulea cel mai frecvent cancer la femei din întreaga lume.
În baza tuturor dovezilor disponibile, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca țările să aleagă acum între un regim cu una sau două doze pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani. În Republica Moldova, acoperirea vaccinală cu două doze este de circa 40% pentru fetele de 9-14 ani și în jur de 1% la băieții de 9-14 ani.
Ținta principală a vaccinării sunt fetele de 9-14 ani, înainte de începerea activității sexuale. Vaccinarea băieților și femeilor mai în vârstă este recomandată acolo unde este posibil și accesibil.
Alte noutăți: Imunizarea adulților contra Hepatitei B, vaccinul contra varicelei și introducerea subiectului imunizării în curriculum
Calendarul de vaccinare mai include imunizarea profilactică a adulților contra Hepatitei B, fiind vizați adulții din contingentele cu risc sporit de infectare și postexpunere la toate grupele de vârstă.
Totodată, Ministerul Sănătății anunță că implementarea vaccinului împotriva varicelei este în proces de studiu. Acest vaccin a fost inclus în programele naționale de vaccinare în mai multe țări dezvoltate. Statele Unite ale Americii se numără printre primele țări care l-au introdus în schema națională (în 1995). Rezultatele au arătat o scădere cu peste 90% a cazurilor de varicelă.
Alte țări care au introdus acest vaccin sunt: Canada, Germania, Australia, Italia, Grecia, Austria, Luxemburg, Spania, Japonia și Coreea de Sud. În România, vaccinul este disponibil, dar opțional, administrat la cererea părinților. Specialiștii recomandă includerea sa în calendarul de vaccinuri obligatorii, mai ales pentru prevenirea cazurilor severe.
Pentru a evidenția importanța vaccinării în protejarea sănătății și vieții, autoritățile propun introducerea subiectului imunizării în curriculumul școlar din învățământul general. Totodată, a fost aprobată includerea, în planurile de învățământ pentru studiile universitare de licență, a unor discipline destinate vaccinării – ca opționale ori ca materii la alegere – sau integrarea tematicii în conținutul cursurilor conexe.
Estimările arată că măsurile aprobate vor contribui la prevenirea cazurilor grave și a deceselor evitabile, vor genera economii de peste 14,7 milioane de lei în perioada 2025–2027 – prin evitarea complicațiilor care necesită spitalizări și tratamente îndelungate – și vor reduce presiunea asupra sistemului medical. Finanțarea este asigurată din bugetul de stat, Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală și surse externe, inclusiv OMS, UNICEF și GAVI.
Începând cu anul 1994, în Republica Moldova au fost implementate cinci Programe Naționale de Imunizări, contribuind anual la prevenirea a circa 42 000 de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare și salvarea a cel puțin 350 de vieți.
