Parlamentul Ucrainei a adoptat un act normativ care restabilește independența a două instituții anticorupție, anulând practic măsurile controversate votate săptămâna trecută și care au declanșat cele mai mari proteste de la invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu trei ani. Legea a fost adoptată cu 331 de voturi pentru și niciun vot împotrivă — o răsturnare rapidă de situație față de proiectul votat săptămâna trecută, susținut inclusiv de partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, potrivit The Guardian.

În momentul în care s-a aflat rezultatul votului, mulțimea adunată într-un parc din apropierea parlamentului a izbucnit în aplauze. A fost cel mai recent episod dintr-o serie de proteste desfășurate în ultima săptămână, la care au participat în special tineri ucraineni.

Pentru prima dată din 2022, sesiunea parlamentară a fost transmisă la televizor, fiind ridicată interdicția privind filmarea, impusă din motive de securitate. Înainte de vot, parlamentarii din opoziție au ținut discursuri virulente, criticându-l pe Zelenski și administrația prezidențială.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat pe rețelele sociale după votul din parlament, afirmând că legea „demonstrează o abordare principială” și că „Ucraina este angajată pe calea reformelor și a luptei împotriva corupției în drumul nostru către UE și NATO”.

„Am rezolvat problema”, a scris el.

Comisia Europeană a transmis o reacție extinsă la votul din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt pentru extindere, Guillaume Mercier, a declarat: „Ce pot spune este că UE și-a exprimat clar îngrijorarea față de adoptarea săptămâna trecută a amendamentelor la Codul de procedură penală din Ucraina. Mesajul nostru a fost mereu clar: Ucraina trebuie să clădească pe această fundație solidă în drumul său ca viitor stat membru al UE și să protejeze instituțiile anticorupție independente, care sunt pietrele de temelie ale statului de drept în Ucraina.”

Acesta a mai transmis că, prin votul de joi, 31 iulie, Parlamentul ucrainean a „restabilit garanțiile esențiale care asigură independența instituțiilor anticorupție”.

„În opinia noastră, noua lege abordează provocările-cheie privind independența NABU și SAPO. Vom analiza însă textul final, care abia a fost adoptat. Subliniez totodată că acesta nu este finalul procesului. Aderarea Ucrainei va necesita eforturi continue pentru a garanta o capacitate solidă de a combate corupția și pentru a respecta statul de drept. Ne așteptăm ca Ucraina să respecte aceste angajamente cât mai curând posibil și să ia măsuri decisive în domeniul statului de drept”, a mai spus el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat în urmă cu o săptămână că instituțiile de aplicare a legii și cele anticorupție vor prezenta, în termen de două săptămâni, un plan comun de acțiune pentru întărirea sistemului de justiție.

Declarația a fost făcută pe 23 iulie, la o zi după ce șeful statului a semnat o lege criticată intens, despre care societatea civilă și o parte a opoziției afirmă că subminează independența principalelor structuri anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #legea anticoruptie #proteste #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.