Ministrul lituanian de externe Kestutis Budrys a respins o ofertă de negociere a președintelui belarus Aleksandr Lukașenko pentru redeschiderea frontierei, transmite Agerpres.

ANTA avertizează operatorii de transport rutier internațional: Evitați frontiera dintre Belarus și Lituania

Lituania a închis ambele puncte de trecere a frontierei respective până la sfârșitul lui noiembrie ca reacție la incursiuni repetate ale unor baloane meteorologice din Belarus, ajunse în spațiul aerian lituanian unde au perturbat traficul și au impus închiderea de mai multe ori a aeroportului din Vilnius. Autoritățile lituaniene consideră că este vorba de ”atacuri hibride”, afirmă că baloanele sunt folosite de contrabandiști pentru traficul de țigări și acuză Minskul că nu ia măsuri împotriva acestora.

Lukașenko a ordonat marți Ministerului belarus de Externe să înceapă negocieri cu partea lituaniană.

Budrys a reacționat pentru site-ul de știri 15min.lt, citat de Reuters, afirmând că ”Nu Lukașenko face regulile (…) Recomandarea mea insistentă pentru guvernul meu va fi să nu urmăm calea pe care încearcă ei să ne-o impună”. El a adăugat: ”Nu suntem lăsați singuri, avem implicarea deplină a SUA”.

Șeful diplomației lituaniene se afla la Washington și se referea la întâlnirea sa de luni cu secretarul de stat american Marco Rubio și cu John Coale, emisarul special în Belarus al președintelui Statelor Unite, Donald Trump.

Agenția de presă de stat Belta din Belarus informase ceva mai devreme că Lukașenko a dat ordinul de negociere după ce a discutat cu ministrul de externe, cu șeful serviciului de securitate KGB și cu șeful comitetului pentru frontieră. El a cerut ”normalizarea situației și restabilirea funcționalității complete a punctelor de trecere”.

Serviciul de presă al președintelui, citat de Belta, a afirmat că Lituania a înaintat marți propuneri pentru rezolvarea crizei.

Potrivit lui Budrys, frontiera nu se va redeschide până când Minskul nu va permite întoarcerea a circa 1000 de camioane lituaniene rămase în Belarus.

#Alexandr Lukașenko #Lituania

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia