În ultimii 10-15 ani, multe țări s-au angajat în reforme ale pensiilor, care includ și creșterea treptată a vârstei legale de pensionare și reducerea diferențelor de gen. În perioada 2012 și 2023, 21 de țări și-au mărit vârsta legală de pensionare, se arată într-o analiză a Oficiului European de Statistică Eurostat.

Potrivit acesteia, în 2012, cea mai mică vârstă de pensionare pentru bărbați era de 60 de ani în Franța, în timp ce pentru femei era de 59 de ani și 4 luni în România. În 2023, cea mai mică vârstă legală la pensionare pentru bărbați a crescut la 62 de ani în Franța, iar pentru femei la 60 de ani, în Austria și Polonia.

Pe de altă parte, arată statistica, 11 țări aveau o vârstă legală diferită la pensionare pentru bărbați și femei în anul 2012, până în 2023 acest număr scăzând la 6 țări. Unele dintre aceste țări se află încă într-o perioadă de tranziție, cu scopul de a egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei.

Aproximativ o cincime dintre femei și bărbați au primit primul talon de pensie pentru limită de vârstă la 60 de ani, respectiv 65 de ani, menționează documentul citat, precizând că peste două treimi dintre pensionari au primit prima pensie pentru limită de vârstă între 60-65 de ani (68% dintre bărbați și 67% dintre femei).

Vârsta medie de primire a primei pensii pentru limită de vârstă poate diferi de vârstele legale de pensie din cauza pensionării anticipate, a vârstei flexibile de pensie și a reformelor pensiilor.

În ce privește vârsta medie de pensionare în țările UE, la nivelul anului 2023 cele mai înaintate vârste erau în Danemarca, Țările de Jos și Suedia (egală cu sau peste 64 de ani), iar cele mai mici vârste la pensionare, sub 60 de ani, în Slovenia, Grecia, România și Austria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pensie #pensii #UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, condamnă atacurile lansate de Rusia asupra Ucrainei. Șefa statului spune că în urma bombardamentelor au fost lovite Academia Națională de Științe a Ucrainei și obiective civile din Kiev, Dnipro și alte regiuni.

„Rusia a lovit astăzi Academia Națională de Științe a Ucrainei și ținte civile din Kiev, Dnipro și din alte regiuni. Au fost uciși civili”, a declarat Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a calificat atacurile drept „teroare deliberată împotriva oamenilor, științei și economiei unei țări”.

Maia Sandu susține că Rusia trebuie să răspundă pentru aceste crime și că atacurile asupra Ucrainei trebuie oprite.

Declarația Maiei Sandu vine după un nou val de atacuri rusești asupra mai multor regiuni ale Ucrainei. În urma loviturilor, au fost raportate victime și pagube la obiective civile.

La Dnipro, forțele ruse au lovit o clădire de birouri. Trei persoane au murit, iar alte 19 au fost rănite. Echipele de intervenție au reușit să salveze 49 de persoane.

La Harkov, un atac asupra unei zone rezidențiale s-a soldat cu cel puțin 43 de răniți, dintre care 11 copii. Autoritățile au raportat și persoane decedate.

La Kiev, o dronă rusească a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei. În momentul atacului, în clădire se aflau angajați. Potrivit informațiilor preliminare, o persoană a murit, iar alte patru au fost rănite. În capitală au fost atacate și alte obiective civile, inclusiv centre comerciale și întreprinderi din industria farmaceutică.

Atacurile au afectat și alte regiuni ale Ucrainei. În regiunea Jîtomîr a fost avariată o fabrică de înghețată, iar lovituri asupra unor zone rezidențiale și obiective de infrastructură au fost raportate în regiunile Sumî, Rivne, Harkov, Odesa, Vinița, Dnipropetrovsk, Hmelnițki și Zaporojie.