Un studiu al Agenției Naționale de Rating din Rusia arată că aproape 80% dintre marile companii ruse au rămas în zona de stabilitate ridicată la sfârșitul anului trecut.

În ciuda sancțiunilor pe scară largă împotriva economiei ruse, marile întreprinderi au reușit să-și mențină stabilitatea financiară – aproape 80% dintre aceste companii au rămas în zona de stabilitate financiară ridicată la sfârșitul anului 2022, potrivit unui studiu al Agenției Naționale de Rating (ANR) din Rusia.

„O analiză a dinamicii stabilității financiare a arătat că: aproximativ 78% dintre companiile mari de afaceri au reușit să rămână în zona de stabilitate financiară ridicată, 20% dintre companii au înregistrat o înrăutățire a rezultatelor financiare și s-au mutat în „zona gri” a stabilității financiare. Doar 2% dintre companiile care se aflau în zona de stabilitate financiară în anul 2021 s-au mutat în zona „stresului financiar”, notează studiul.

ANR asociază păstrarea stabilității financiare cu faptul că trecerea la o „criză structurală” a avut loc pornind de la un nivel ridicat al veniturilor, în 2021. Prin urmare, șocul crizei structurale a dus doar la o scădere a volumului profiturilor marilor întreprinderi aproximativ la nivelurile pre-Covid 2019 în termeni reali și la prețuri ridicate la materiile prime, iar sprijinul masiv din partea guvernului în al doilea și al treilea trimestru al anului 2022. a servit drept „amortizor” prevenind deteriorarea stabilității financiare a marilor afaceri ruse.

În același timp, experții subliniază că sancțiunile sistemice din 2022 au cauzat mult mai multe daune întreprinderilor mari decât primul val de sancțiuni din 2014-2015.

„În perioada inițială a crizei geopolitice, în ciuda scăderii prețurilor resurselor, aproximativ 87% dintre companiile mari de afaceri au reușit să rămână în zona de stabilitate financiară ridicată, iar doar 1% dintre companii și-au înrăutățit valorile financiare și s-au mutat în „ zona de stres financiar”, spune studiul. Cu toate acestea, în zonele „gri” și de „stres financiar” în 2014-2015 și 2021-2022, a fost observată o tendință similară de „deplasări”.

Potrivit studiului, companiile din domeniul transportului aerian au devenit cele mai „vulnerabile” în materie de stabilitate financiară – din cauza opririi aproape complete a zborurilor internaționale în direcția vestică, precum și a prelungirii timpului de zbor în direcțiile sudice. Stabilitatea financiară s-a deteriorat în industria prelucrării lemnului și silvicultură, telecomunicații, asistență medicală și tehnologia informației. O situație tensionată se înregistrează în industriile de prelucrare a materiilor prime secundare, în producția de cocs și în sectorul produselor petroliere. În același timp, cei mai „câștigați”, în 2022 în ceea ce privește schimbările în stabilitatea financiară au fost industriile producției de produse chimice și hârtie, producția de petrol și gaze naturale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Companiile private și companiile cu capital străin sau mixt și-au menținut practic nivelul de stabilitate financiară în 2022 la nivelul anului 2021. Companiile aflate în proprietate de stat sau municipală și-au diminuat nivelul stabilității financiare.

După cum a menționat ANR, companiile din Districtul Federal Central, în primul rând Moscova, și Districtul Federal de Sud s-au dovedit a fi cele mai stabile financiar. Cei din afară s-au dovedit a fi afaceri mari care operează în districtele teritoriale din Orientul Îndepărtat și Volga. Totodată, prognoza pentru stabilitatea financiară a marilor afaceri în perioada 2023-2024 este favorabilă.

„Componentă cu componentă, prognozăm o îmbunătățire a marjelor și a cifrei de afaceri a activelor, deoarece veniturile și câștigurile înainte de dobânzi și impozite ale companiilor vor crește pe fondul redresării economice și al restructurării continue a lanțurilor de aprovizionare”, spun experții.

Pe parcursul studiului, analiștii ANR au selectat 4.151 mii de companii pentru care, la 1 august 2023, existau rapoarte anuale auditate public în cadrul RAS pentru 2022 și 2023. În studiu, o companie mare este definită ca o întreprindere cu un venit anual de peste 2 miliarde de ruble (cca. 19,3 milioane RUR) și o forță de muncă medie de peste 250 de oameni.

#ANR #moscova #studiu

După două scumpiri într-o lună, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că gazele din Republica Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa și califică drept „falsă” informația care circulă în spațiul public în acest sens. Declarația vine în condițiile în care, de la 1 octombrie, consumatorii casnici achită 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, scrie bani.md.

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”, a declarat Dorin Junghietu, precizând că o comparație corectă trebuie să țină cont de aceeași perioadă, aceeași categorie de consumatori și aceeași metodologie.

Ministrul invocă cele mai recente date comparative Eurostat, aferente semestrului II al anului 2025. Potrivit acestora, prețul pentru consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, cu toate taxele incluse, comparativ cu o medie de 12,28 eurocenți/kWh în Uniunea Europeană.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, susține Junghietu.

Potrivit ministrului, dintre cele 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova ocupă poziția 17, iar în 13 state prețurile sunt mai mari. Printre acestea se numără Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

Junghietu afirmă că autoritățile nu ignoră impactul facturilor asupra populației, dar insistă că discuțiile despre poziția Moldovei în raport cu alte state trebuie bazate pe date comparabile.

„Pentru cetățeni, prețul gazelor este și rămâne un subiect important. Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat ministrul Energiei.

El a precizat că pe pagina Ministerului Energiei a fost publicat și un comparator al prețurilor la gaze pentru gospodării, unde cetățenii pot verifica datele și compara prețurile din diferite țări.

Amintim că, de la 1 septembrie, prețul gazelor a urcat de la 14,42 la 20,30 lei/m³, iar de la 1 octombrie a fost majorat din nou, până la 26,14 lei/m³. Astfel, în doar două luni, tariful achitat de consumatori a crescut cu aproximativ 81%, comparativ cu nivelul de la sfârșitul lunii august.