Huawei este în pragul colapsului financiar din cauza crizei globale de cipuri şi a sancţiunilor impuse de SUA. Gigantul chinez a anunţat că nu va lansa smartphone-uri noi în acest an.

Huawei nu a putut găsi un producător de cipuri şi stocul acestora se epuizează. Astfel, compania se va concentra pe furnizarea piselor de schimb pentru clienţii deja existenţi.

„Acest colaps este destul de dificil, deoarece de îndată ce vânzările scad, dezvoltatorii de aplicaţii nu mai sunt motivaţi să-şi aducă aplicaţiile în galeria de aplicaţii Huawei şi astfel se creează un cerc vicios din care se poate ieşi doar dacă interdicţiile sunt ridicate”, spune Martin, vlogger.

Operatorul britanic de telecomunicaţii Vodafone a anunţat că a selectat Samsung Electronics drept furnizor de echipamente pentru reţeaua sa 5G din Marea Britanie, un contract care marchează debutul companiei sud-coreene pe piaţa de echipamente de telecomunicaţii din Europa.

Toate echipamentele furnizate de Huawei, eliminate din reţeaua 5G

Acordul dintre Vodafone şi Samsung, pentru care nu au fost dezvăluiţi termenii financiari, vine într-un moment în care operatorii europeni de telefonie mobilă sunt din ce în ce mai interesaţi de posibilitatea ca Samsung să înlocuiască grupul chinez Huawei în calitate de furnizor de echipamente, potrivit Mediafax.

Autorităţile britanice au ordonat ca toate echipamentele furnizate de Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G până la finele lui 2027, după o campanie demarată de Washington împotriva grupului chinez, pe motiv că ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale.

#faliment #Huawei #telefon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.