Huawei este în pragul colapsului financiar din cauza crizei globale de cipuri şi a sancţiunilor impuse de SUA. Gigantul chinez a anunţat că nu va lansa smartphone-uri noi în acest an.

Huawei nu a putut găsi un producător de cipuri şi stocul acestora se epuizează. Astfel, compania se va concentra pe furnizarea piselor de schimb pentru clienţii deja existenţi.

„Acest colaps este destul de dificil, deoarece de îndată ce vânzările scad, dezvoltatorii de aplicaţii nu mai sunt motivaţi să-şi aducă aplicaţiile în galeria de aplicaţii Huawei şi astfel se creează un cerc vicios din care se poate ieşi doar dacă interdicţiile sunt ridicate”, spune Martin, vlogger.

Operatorul britanic de telecomunicaţii Vodafone a anunţat că a selectat Samsung Electronics drept furnizor de echipamente pentru reţeaua sa 5G din Marea Britanie, un contract care marchează debutul companiei sud-coreene pe piaţa de echipamente de telecomunicaţii din Europa.

Toate echipamentele furnizate de Huawei, eliminate din reţeaua 5G

Acordul dintre Vodafone şi Samsung, pentru care nu au fost dezvăluiţi termenii financiari, vine într-un moment în care operatorii europeni de telefonie mobilă sunt din ce în ce mai interesaţi de posibilitatea ca Samsung să înlocuiască grupul chinez Huawei în calitate de furnizor de echipamente, potrivit Mediafax.

Autorităţile britanice au ordonat ca toate echipamentele furnizate de Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G până la finele lui 2027, după o campanie demarată de Washington împotriva grupului chinez, pe motiv că ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale.

#faliment #Huawei #telefon

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.