În râuri sunt somoni pe antidepresive! Pastilele îi fac mai curajoși, dar potențial vulnerabili

Un nou studiu publicat în revista Science arată că medicamentele împotriva anxietății, ajunse în râuri și fluvii, influențează comportamentul somonilor, făcându-i mai îndrăzneți și mai eficienți în migrație — dar cu posibile riscuri pe termen lung. Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole din Suedia au implantat 279 de somoni tineri de crescătorie cu dispozitive care eliberează lent două medicamente frecvent detectate în mediile acvatice: clobazam (un anxiolitic) și tramadol (un analgezic).

Somonii au fost monitorizați în timp ce migrau de pe râul Dal spre Marea Baltică, trecând prin mai multe baraje hidroelectrice. Rezultatele au arătat că peștii expuși la clobazam au traversat barajele de 2-3 ori mai repede decât cei neexpuși, ajungând mai eficient la destinație.

Cercetătorii cred că această eficiență se datorează unui comportament mai curajos al peștilor drogați, care par să ezite mai puțin în fața obstacolelor periculoase, cum sunt turbinele barajelor. În schimb, tramadolul nu a avut un efect semnificativ asupra migrării.

Totuși, acest curaj aparent are și un revers. Somonii expuși la clobazam s-au dovedit mai puțin înclinați să formeze grupuri, comportament care îi poate face mai vulnerabili în fața prădătorilor.

„La prima vedere, pare că medicamentele ajută peștii, dar orice abatere de la comportamentul natural poate avea consecințe negative asupra populațiilor”, a declarat Jack Brand, biolog și autor principal al studiului.

Fenomenul este parte a unei probleme mai mari. S-au detectat peste 900 de substanțe farmaceutice în apele naturale din întreaga lume, inclusiv antibiotice, antidepresive și medicamente pentru durere — multe dintre ele acționând asupra sistemului nervos.

Cercetătoarea Karen Kidd, ecotoxicolog la Universitatea McMaster, avertizează că nu se cunosc pe deplin efectele cumulative ale acestor medicamente asupra ecosistemelor acvatice. „Este o problemă globală și încă nu știm ce impact are amestecul acestor substanțe asupra faunei”, a spus ea.

Pentru a limita poluarea cu medicamente, experții propun îmbunătățirea stațiilor de epurare și dezvoltarea de medicamente care se degradează mai ușor în mediu. Studiul aduce dovezi importante că modificările comportamentale observate în laborator pot apărea și în sălbăticie, oferind o nouă perspectivă asupra influenței omului asupra ecosistemelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antidepresive #somon #depresie

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”