Un nou studiu publicat în revista Science arată că medicamentele împotriva anxietății, ajunse în râuri și fluvii, influențează comportamentul somonilor, făcându-i mai îndrăzneți și mai eficienți în migrație — dar cu posibile riscuri pe termen lung. Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole din Suedia au implantat 279 de somoni tineri de crescătorie cu dispozitive care eliberează lent două medicamente frecvent detectate în mediile acvatice: clobazam (un anxiolitic) și tramadol (un analgezic).

Somonii au fost monitorizați în timp ce migrau de pe râul Dal spre Marea Baltică, trecând prin mai multe baraje hidroelectrice. Rezultatele au arătat că peștii expuși la clobazam au traversat barajele de 2-3 ori mai repede decât cei neexpuși, ajungând mai eficient la destinație.

Cercetătorii cred că această eficiență se datorează unui comportament mai curajos al peștilor drogați, care par să ezite mai puțin în fața obstacolelor periculoase, cum sunt turbinele barajelor. În schimb, tramadolul nu a avut un efect semnificativ asupra migrării.

Totuși, acest curaj aparent are și un revers. Somonii expuși la clobazam s-au dovedit mai puțin înclinați să formeze grupuri, comportament care îi poate face mai vulnerabili în fața prădătorilor.

„La prima vedere, pare că medicamentele ajută peștii, dar orice abatere de la comportamentul natural poate avea consecințe negative asupra populațiilor”, a declarat Jack Brand, biolog și autor principal al studiului.

Fenomenul este parte a unei probleme mai mari. S-au detectat peste 900 de substanțe farmaceutice în apele naturale din întreaga lume, inclusiv antibiotice, antidepresive și medicamente pentru durere — multe dintre ele acționând asupra sistemului nervos.

Cercetătoarea Karen Kidd, ecotoxicolog la Universitatea McMaster, avertizează că nu se cunosc pe deplin efectele cumulative ale acestor medicamente asupra ecosistemelor acvatice. „Este o problemă globală și încă nu știm ce impact are amestecul acestor substanțe asupra faunei”, a spus ea.

Pentru a limita poluarea cu medicamente, experții propun îmbunătățirea stațiilor de epurare și dezvoltarea de medicamente care se degradează mai ușor în mediu. Studiul aduce dovezi importante că modificările comportamentale observate în laborator pot apărea și în sălbăticie, oferind o nouă perspectivă asupra influenței omului asupra ecosistemelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antidepresive #depresie #somon

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.