Rubla digitală, pe care Banca Rusiei a planificat să înceapă testarea în condiții reale în 2023, poate fi utilizată în decontări interne și transfrontaliere, precum și în procesul bugetar în viitor. Acest lucru se precizează într-un raport privind perspectivele rublei digitale, întocmit de experți de la P.A. Stolypin și Soyuz Bank (banca este unul dintre participanții la testarea rublei digitale). În spațiul post-sovietic, este posibil să se creeze la început o platformă de testare pentru plăți transfrontaliere folosind monede digitale, au sugerat experții de la Institutul Stolypin. Sistemul ar reduce riscurile de sancțiuni, scrie Rbc.ru.

Autorii studiului consideră că rubla digitală, sau „criptorublă”, poate deveni o modalitate convenabilă, rapidă și sigură de a efectua plăți transfrontaliere în fața presiunii sancțiunilor. Moneda digitală ar putea ajuta teoretic la crearea unei bucle închise pentru așezările Rusiei cu state prietene și la evitarea sancțiunilor, reiese din raport.

„În Rusia și spațiul post-sovietic (de exemplu, în cadrul EAEU), precum și în cadrul asociației BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), ar fi posibil să se creeze o platformă similară pentru testarea diferitelor opțiuni de plăți transfrontaliere care implică doar bănci centrale, dar și bănci comerciale, precum și cele mai mari întreprinderi din țările respective”, se arată în studiu.

Experții menționați descriu modelul de decontare după cum urmează: un exportator rus livrează mărfuri uneia dintre țările participante la proiect, iar importatorul acestor bunuri plătește livrarea către o bancă comercială rusă fie în ruble digitale, fie în moneda digitală de stat a altei persoane. țară, de exemplu, yuanul digital. Exportatorul poate stoca rublele digitale primite în portofelul său digital la Banca Rusiei sau poate schimba ruble obișnuite. Dacă a primit moneda digitală a unei alte țări, va putea să o schimbe în Banca Centrală Rusă cu ruble digitale la cursul oficial, apoi fie să o stocheze pe un portofel digital la Banca Centrală, fie să o schimbe cu ruble obișnuite.

Dacă un importator rus plătește pentru o livrare din altă țară, va trebui mai întâi să schimbe ruble obișnuite în Banca Centrală fie pentru ruble digitale, fie pentru moneda digitală a țării furnizorului și să plătească pentru livrare fie în ruble digitale, fie în yuani digitale. prin transferul valutei corespunzătoare unei bănci chineze care participă la proiect.

Astfel, „problema accesării băncilor comerciale la monedele digitale ale altor țări este ușor de rezolvat, întrucât se desfășoară pe platforma băncilor centrale”, subliniază autorii raportului.

În opinia lor, o astfel de platformă ar putea fi creată pe baza unor acorduri interguvernamentale.

În practică, în prezent sunt cunoscute doar proiecte-pilot de decontări transfrontaliere cu monede digitale de stat. Yuanul digital este încă folosit doar pe teritoriul RPC pentru decontări interne (în 2021, Banca Centrală a Chinei a declarat că va „studiază aplicabilitatea monedei digitale în scenarii transfrontaliere”). Atât în Rusia însăși, cât și în cadrul EAEU, chiar și proiectele de lansare a monedelor digitale de stat în interiorul țărilor sunt în stadiu de testare, subliniază experții Institutului Stolypin și Soyuz Bank.

Potrivit The Economist, 114 țări fie au lansat monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), fie explorează utilizarea acestora. Monedele digitale nu prevăd acumularea dobânzii și nu implică costuri de tranzacție. Unele bănci centrale au abandonat ideea unei monede digitale: de exemplu, banca centrală daneză a declarat (.pdf) că „nu există niciun motiv să credem că o CBDC cu amănuntul va facilita un acces mai eficient și mai fiabil la plăți”.

„Monedele digitale nu sunt doar viitorul, ele au devenit deja o realitate care va schimba lumea finanțelor”, a declarat Stanislav Danysh, președintele Consiliului de administrație al Băncii Soyuz, pentru RBC.

#digital #rubla ruseasca #țări post-sovietice

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.