Parlamentul finlandez a adoptat o lege care limitează strict utilizarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice în timpul zilei de școală, din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul acestora asupra stării de bine și a educației elevilor, relatează antena3.ro.

Noile reguli aprobate vor intra în vigoare la 1 august. Conform acestora, elevii vor putea folosi telefoanele doar cu acordul profesorului, în scopuri educaționale sau pentru probleme de sănătate.

Finlanda devine astfel cea mai recentă țară europeană care introduce restricții legale privind utilizarea telefoanelor mobile în școli. Decizia vine în contextul unui val de dovezi care arată că aceste dispozitive pot afecta atenția, stima de sine și dezvoltarea socială a copiilor și adolescenților.

La începutul anului, Danemarca a anunțat că va interzice complet telefoanele în școli. Președintele comisiei pentru bunăstare, Rasmus Meyer, a declarat pentru The Guardian că măsura este esențială pentru a opri „colonizarea școlilor de către platformele digitale” și a făcut apel ca întreaga Europă să urmeze exemplul. Comisia daneză a constatat că 94% dintre tineri aveau conturi pe rețele sociale înainte de vârsta de 13 ani, în ciuda limitelor oficiale ale platformelor. Copiii cu vârste între 9 și 14 ani petreceau în medie trei ore pe zi pe TikTok și YouTube.

Și alte țări au luat măsuri similare. Franța a interzis folosirea telefoanelor în școlile primare și gimnaziale în 2018, iar acum testează o „pauză digitală” pentru copiii sub 15 ani. Norvegia a impus recent o limită minimă de vârstă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale, acuzând companiile tech că se „joacă cu creierul copiilor”.

În Regatul Unit, un sondaj recent a arătat că aproape toate școlile primare (99,8%) și 90% dintre cele gimnaziale au introdus unele forme de interdicție a telefoanelor, deși nu există o lege națională în acest sens.

Parlamentul finlandez a cerut Ministerului Educației și Culturii să realizeze un studiu privind efectele acestor restricții, atât în Finlanda, cât și la nivel internațional. Raportul va fi finalizat până la sfârșitul anului viitor, iar în funcție de rezultate, ar putea fi luate măsuri suplimentare.

Conform legii, elevii vor putea folosi telefonul în clasă doar „pentru scopuri educaționale sau pentru a avea grijă de sănătatea proprie”. Dacă un dispozitiv perturbă procesul educațional, profesorii sau directorul școlii vor avea dreptul să îl confisce. De asemenea, fiecare unitate de învățământ va fi obligată să stabilească reguli clare privind utilizarea și depozitarea telefoanelor în timpul lecțiilor, pauzelor și meselor.

Unii parlamentari au criticat faptul că restricțiile nu se aplică și în timpul pauzelor sau meselor.

Ministrul finlandez al educației, Anders Adlercreutz, a declarat în luna decembrie că „misiunea școlii nu este doar să transmită cunoștințe, ci și să dezvolte abilități sociale”. El a spus pentru postul YLE: „Sper ca, prin această măsură, copiii să se joace mai mult în pauze și să vorbească față în față, nu doar prin telefon”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #interzice #scoli #telefoane

Ministerul Apărării respinge informațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o eventuală agresiune militară și susține că noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste. Instituția precizează că documentul, aflat în consultări publice, nu introduce regimuri noi, ci actualizează prevederile unei legi adoptate în 2004.

„Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară” ”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Potrivit instituției, proiectul păstrează regulile de bază privind instituirea stării de asediu și a stării de război, obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor private, precum și atribuțiile Președintelui și Parlamentului. De asemenea, limita de 30 de zile pentru starea de asediu rămâne neschimbată.

Autoritățile afirmă că modificările urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor și modul în care acestea trebuie să acționeze în situații excepționale. Proiectul delimitează mai precis starea de urgență, starea de asediu și starea de război, stabilește proceduri pentru instituirea și încetarea acestora și include amenințările hibride cu o componentă militară care poate fi identificată și demonstrată.

Ministerul precizează că proiectul nu reglementează mobilizarea, aceasta fiind prevăzută într-o lege separată. Totodată, documentul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

„Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, subliniază instituția.

În ceea ce privește rechiziționarea bunurilor, precum automobilele sau clădirile, Ministerul menționează că această măsură este prevăzută în legislație încă din 2002 și nu oferă autorităților dreptul de a lua bunuri în mod arbitrar.

„Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.