Parlamentul finlandez a adoptat o lege care limitează strict utilizarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice în timpul zilei de școală, din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul acestora asupra stării de bine și a educației elevilor, relatează antena3.ro.

Noile reguli aprobate vor intra în vigoare la 1 august. Conform acestora, elevii vor putea folosi telefoanele doar cu acordul profesorului, în scopuri educaționale sau pentru probleme de sănătate.

Finlanda devine astfel cea mai recentă țară europeană care introduce restricții legale privind utilizarea telefoanelor mobile în școli. Decizia vine în contextul unui val de dovezi care arată că aceste dispozitive pot afecta atenția, stima de sine și dezvoltarea socială a copiilor și adolescenților.

La începutul anului, Danemarca a anunțat că va interzice complet telefoanele în școli. Președintele comisiei pentru bunăstare, Rasmus Meyer, a declarat pentru The Guardian că măsura este esențială pentru a opri „colonizarea școlilor de către platformele digitale” și a făcut apel ca întreaga Europă să urmeze exemplul. Comisia daneză a constatat că 94% dintre tineri aveau conturi pe rețele sociale înainte de vârsta de 13 ani, în ciuda limitelor oficiale ale platformelor. Copiii cu vârste între 9 și 14 ani petreceau în medie trei ore pe zi pe TikTok și YouTube.

Și alte țări au luat măsuri similare. Franța a interzis folosirea telefoanelor în școlile primare și gimnaziale în 2018, iar acum testează o „pauză digitală” pentru copiii sub 15 ani. Norvegia a impus recent o limită minimă de vârstă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale, acuzând companiile tech că se „joacă cu creierul copiilor”.

În Regatul Unit, un sondaj recent a arătat că aproape toate școlile primare (99,8%) și 90% dintre cele gimnaziale au introdus unele forme de interdicție a telefoanelor, deși nu există o lege națională în acest sens.

Parlamentul finlandez a cerut Ministerului Educației și Culturii să realizeze un studiu privind efectele acestor restricții, atât în Finlanda, cât și la nivel internațional. Raportul va fi finalizat până la sfârșitul anului viitor, iar în funcție de rezultate, ar putea fi luate măsuri suplimentare.

Conform legii, elevii vor putea folosi telefonul în clasă doar „pentru scopuri educaționale sau pentru a avea grijă de sănătatea proprie”. Dacă un dispozitiv perturbă procesul educațional, profesorii sau directorul școlii vor avea dreptul să îl confisce. De asemenea, fiecare unitate de învățământ va fi obligată să stabilească reguli clare privind utilizarea și depozitarea telefoanelor în timpul lecțiilor, pauzelor și meselor.

Unii parlamentari au criticat faptul că restricțiile nu se aplică și în timpul pauzelor sau meselor.

Ministrul finlandez al educației, Anders Adlercreutz, a declarat în luna decembrie că „misiunea școlii nu este doar să transmită cunoștințe, ci și să dezvolte abilități sociale”. El a spus pentru postul YLE: „Sper ca, prin această măsură, copiii să se joace mai mult în pauze și să vorbească față în față, nu doar prin telefon”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #interzice #scoli #telefoane

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, afirmă că există domenii în care Chișinăul depășește Bucureștiul, în special în ceea ce privește digitalizarea. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru AGERPRES, în care oficialul a vorbit despre primele sale obiective în noua funcție de la Chișinău.

„Sunt multe similitudini și aș spune că sunt și multe lucruri unde Chișinău depășește Bucureștiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învățat. România are multe de învățat de la Republica Moldova pe partea aceasta”, a declarat Năsui.

Ministrul a spus că, în rest, cele două țări se confruntă cu probleme și situații similare, dar și cu soluții care pot fi aplicate în ambele state. Potrivit lui Năsui, un lucru important pe care l-a observat la Chișinău este existența unei dorințe mai mari de reformă.

Printre domeniile cărora le va acorda o atenție deosebită se numără companiile de stat și reducerea birocrației. Năsui spune că simplificarea regulilor și reducerea poverii administrative ar putea ajuta atât antreprenorii, cât și companiile mari din Republica Moldova.

„Cred că astea sunt două lucruri din care s-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma”, a spus ministrul.

Întrebat despre experiența acumulată în România și despre ce ar putea fi aplicat la Chișinău, Năsui a spus că susține reformele de aproximativ zece ani și că, în Republica Moldova, există acum o oportunitate reală pentru aplicarea lor.

„Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoșească economia”, a declarat Claudiu Năsui, referindu-se la faptul că Republica Moldova nu are aceleași „plase de siguranță” pe care le are România.

Ministrul nu a prezentat deocamdată lista măsurilor concrete pe care intenționează să le aplice. Oficialul a declarat că va vorbi despre acestea după ce vor fi comunicate public „toate șantierele de reformă” care urmează să fie începute.

Fostul deputat român și fost ministru al Economiei de la București, Claudiu Năsui, a fost numit oficial ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova la 28 august. Cu trei zile înainte, în data de 25 august, președinta Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova, condiție necesară pentru ocuparea funcției.