Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat marţi cele trei acte juridice finale necesare pentru a-i permite Croaţiei să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023, informează AFP, citează digi24.ro.

Unul dintre cele trei acte juridice stabileşte rata de conversie dintre euro şi kuna croată la 7,53450 kune pentru 1 euro.

Astfel se încheie procesul din cadrul Consiliului care îi va permite Croaţiei să devină membru al zonei euro şi să beneficieze de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând cu anul viitor, transmite Agerpres.

Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi a comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru aderarea Croaţiei la zona euro la data de 1 iunie, când a apreciat că această ţară îndeplineşte criteriile necesare pentru aderare, inclusiv pe cele referitoare la inflaţie şi datorie publică.

Finalizarea procedurii de aderare a Croaţiei la zona euro intervine într-un moment în care moneda europeană a ajuns la paritate cu dolarul american, un nivel fără precedent după luna decembrie 2002. Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat lirele, francii, mărcile şi drahmele pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări:

Slovenia în 2007;
Cipru şi Malta în 2008;
Slovacia în 2009;
Estonia în 2011;
Letonia în 2014;
Lituania în 2015.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, acuzat de trădare de patrie, rămâne sub control judiciar pentru încă 60 de zile. Decizia a fost pronunțată vineri, 13 noiembrie, de Judecătoria Chișinău, la solicitarea procurorului de caz, în contextul expirării măsurii preventive. Informația privind prelungirea măsurii preventive a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță.

Totodată, conform informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, examinarea cauzei în fond a fost amânată pentru data de 25 noiembrie 2026, ora 12:30, „reieșind din agenda instanței și numărul de dosare aflate în procedură”.

Solicitat de ZdG, unul dintre avocații lui Ion Creangă, Iuri Florea, a declarat că apărarea nu a susținut demersul acuzării, însă „dacă instanța așa a hotărât, așa va fi”. Avocatul a menționat că Ion Creangă ar putea participa la ședința de judecată din 25 noiembrie, dacă starea de sănătate îi va permite.

„Urmează să vedem dacă atacăm decizia sau nu. Voi discuta cu clientul și o să decidem ce facem mai departe (…). În dependență de cum va fi starea lui de sănătate. În fiecare zi merge la proceduri, vom vedea. Când este mai bine, când este mai rău. Când se va simți mai bine, va participa (la ședințele de judecată, n.r.) Cred că până pe 25 își va reveni”, a spus Florea.

Gheorghe Ionaș, un alt avocat al lui Ion Creangă, a declarat anterior pentru ZdG că clientul său „se declară nevinovat și nu recunoaște absolut nicio învinuire care i se înaintează”.

În martie 2026, procurorul Dumitru Ștefîrță a acuzat că se încerca tergiversarea dosarului.

„N-avem o probă, un înscris medical care să confirme imposibilitatea participării inculpatului la ședința de judecată. Eu am invocat acest argument pentru ca apărarea să aibă posibilitatea să-l dezbată, iar atâta timp cât nu l-a combătut, respectiv mergem pe prezumția că dumnealui se simte bine. Dacă se reacționa cu bună-credință, sunt oportunități de examinare în lipsă (…). Asta este evident (despre tergiversare, n.r.). Asta s-a văzut și la judecătorul precedent, când în ultimele trei ședințe dumnealui nu s-a prezentat (…)”, a spus procurorul la finalul ședinței de judecată din 17 martie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul funcționar este acuzat de trădare de patrie și complot împotriva statului. Potrivit procurorilor, în perioada 2023-2024, el ar fi întreținut corespondență și ar fi avut întâlniri conspirative cu un asistent al atașatului militar al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Ex-șeful Direcției juridice a Parlamentului a fost reținut în iulie 2024, când ar fi primit 500 de dolari de la un oficial rus. Ion Creangă pledează nevinovat.

#control judiciar #Ion Creanga #trădare de patrie